Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou este sfântul ocrotitor al Bucureştilor şi este sărbătorit în fiecare an la 27 octombrie. Sfântul Dimitrie cel Nou a fost proclamat ocrotitor al Bucureștilor în anul 1792, în vremea Mitropolitului Filaret al II-lea. Sfântul Dimitrie cel Nou a fost canonizat în anul 1955 de către Biserica Ortodoxă Română.
Cuprins:
Sfântul Cuvios Părinte Dimitrie cel Nou a trăit pe vremea binecredincioșilor împărați vlaho-bulgari (secolele XII-XIV), într-un sat mic numit Basarabov sau Basarabi, așezat pe apa Lomului, în Bulgaria. S-a născut din părinți săraci, dar buni creștini dreptmăritori.
Sfântul Dimitrie s-a îndeletnicit cu meșteșugul meșteșugurilor: lucrarea faptelor bune, a smereniei și a rugăciunii, ca și Avraam, Isaac și Iacob; deoarece prin astfel de virtuți cu înlesnire se învrednicește omul a vorbi cu Dumnezeu și degrabă se împrietenește cu El, făcându-se bineplăcut Lui.
Se crede că iniţial a fost păstor, pentru ca mai târziu să îmbrace haina monahală la o mânăstire situată nu departe de satul natal. Moaştele Sfântului au fost depuse la biserica din Dealul Mitropoliei din Bucureşti în secolul al XVIII-lea.
Între anii 1769 și 1774, fiind război între împărăția Rusiei și Poarta Otomană și cuprinzând rușii, cu armatele, țările românești, generalul Petru Saltîkov a trecut Dunărea și a ocupat și câteva sate de peste Dunăre, între care și satul Basarabov, unde se aflau moaștele Sfântului, pe care, luându-le, voia să le trimită în Rusia.
Un creștin dreptcredincios, anume Hagi Dimitrie, aflându-se într-acea vreme lângă general, a căzut înaintea lui cu rugăminte, ca să nu înstrăineze sfintele moaște, ci să le dăruiască Ţării Româneşti, pentru pagubele şi suferinţele pe care le-au pătimit locuitorii ei din pricina războiului și s-o mângâie cu acest dar. Înduplecându-se, generalul a dăruit sfintele moaște Țării Românești.
Spre sfârşitul Primului Război Mondial, când Capitala Regatului României era la cheremul trupelor străine, armata română fiind retrasă, dimpreună cu conducătorii statului, pe linia frontului din Moldova, Sfântul fost furat.
Soldaţii bulgari au prăduit fondul de manuscrise slave din Biblioteca Academiei şi au furat racla cu moaştele patronului spiritual al cetăţii din Dealul Mitropoliei, cu gândul să-l ducă înapoi "acasă". Mitropolitul Conon i-a cerut Feldmareşalului Mackensen să-i descopere de urgenţă pe făptaşi şi să redea moaştele Mitropoliei Bisericii Ortodoxe Române.
Sfântul Dimitrie era iubit pentru că făcuse destule minuni şi salvase oraşul de câteva ori – epidemii, cutremure, ocupaţii străine. Lipsa moaştelor îi speria pe bucureşteni. În 1813, fuseseră scoase în timpul ciumei lui Caragea, apoi, în 1827, în timpul secetei, iar au fost scoase cu domnitorul în frunte, mitropolitul şi tot soborul de preoţi, într-un cortegiu impunător, şi chiar în ziua aceea a început o ploaie torenţială care a ţinut trei zile şi a salvat Bucureştiul de la foamete. Iar în 1831, când guvernator al Ţărilor Române era generalul Kiseleff, moaştele Sfântului salvaseră oraşul de la holeră.
Hoţii au fugit spre sud, ca să treacă Dunărea repede în Bulgaria. Patrulele germane i-au ajuns din urmă la Călugăreni. În 19 februarie 1918, însoţit de o puternică gardă de soldaţi germani înarmaţi, "Sfântuleţul" s-a întoars la Bucureşti.
În zilele de 22 și 23 octombrie, credincioșii au putut să se închine la Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie în interiorul Catedralei Patriahale.
Potrivit basilica.ro, luni, 24 octombrie 2022, începând cu ora 12.30, are loc procesiunea Calea Sfinţilor cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie, ale Sfântului Ierarh Grigorie Palama, precum și cu icoana Sfântului Ierarh Grigorie Palama și a părinţilor săi, după cum urmează:
În intervalul orar 13.00 – 13.45, la Catedrala Patriarhală, va avea loc primirea Sfintelor Moaște de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Altarul Mare de Vară și săvârșirea slujbei Polihroniului. Sfintele Icoane şi Sfintele Moaşte vor fi depuse apoi spre închinare în Baldachinul Sfinților de pe Colina Patriarhiei, pentru a fi cinstite de pelerini.
După închinarea la Sfintele Moaște, pelerinii vor putea părăsi esplanada Catedralei Patriarhale pe traseul unic: Str. Patriarhiei – Str. 11 Iunie.
Programul liturgic în perioada 24-28 octombrie 2022 se va desfășura după cum urmează:
Luni, 24 octombrie 2022:
Marți, 25 octombrie:
Miercuri, 26 octombrie, la Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir:
Joi, 27 octombrie 2022, la Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor:
Vineri, 28 octombrie: