Sfaturile unui consilier în carieră pentru părinții care aleg facultatea copiilor: Să-i îndrume, dar să nu îi influențeze în mod direct

Oana Șerbu, psiholog și psihoterapeut acreditat în Buzău, a vorbit într-un interviu pentru Școala 9 ce înseamnă procesul de a-ți alege o facultate, de ce criterii trebuie să țină cont și care a fost experiența sa personală cu alegerea profesiei. 

Școala 9: Ce trebuie să avem în vedere când ne alegem facultatea?
Oana Șerbu: Alegerea unei cariere este o decizie nu tocmai ușoară. Presupune o autocunoaștere bună, să știm care ne sunt abilitățile, resursele interioare. E important ca înainte de a lua decizia să trecem printr-un proces de introspecție, să aflăm despre noi la ce suntem buni, ce ne place și, mai ales, să ne cunoaștem temerile. Să ne punem întrebări: cine sunt eu? ce voi deveni? cine ar trebui să fiu? 

De multe ori, decizia este influențată de teama de a nu avea bani suficienți, de părerea celorlalți, de imaginea și statutul pe care le oferă cariera respectivă. Alegând doar pentru că se câștigă bine sau pentru prestigiu personal, am putea cădea mai târziu, când va urma o altă decizie, de alegere a jobului, în capcana unui job pe care să-l percepem stresant, neplăcut, dar care are aceste avantaje care mă fac să mă simt persoană realizată. Știi vorba aceea a părinților care le spun copiilor: Învață ca să devii om mare.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

– Cât de importantă este școala când ne alegem facultatea?
– Bineînțeles că școala este importantă, este foarte greu să-ți imaginezi că poți da la o facultate de IT când tu nu ai luat bacalaureatul sau ai făcut un profil uman. E doar un exemplu. Școala susține pregătirea teoretică, dar dezvoltă prea puțin abilitățile pentru viață, asta nu este o noutate. Iar alegerea unei facultăți, a unei cariere este, cu siguranță, o decizie importantă în viață!

„Părinții nu ar trebui să influențeze deciziile tinerilor”

– Cât de mult trebuie să ne lăsăm influențați de părinți?
– Părinții nu ar trebui să influențeze deciziile tinerilor. Ca părinți, e nevoie să ghideze, să încurajeze, să transmită încredere și să susțină acest proces, prin suportul pe care îl pot acorda.

Pot să susțină ședințe de consiliere în carieră, ședințe de consiliere psihologică, să-l îndrume pe copil să afle cât mai multe informații despre el însuși, despre posibile cariere. Dar nu să-l influențeze în mod direct: să fie profesor, avocat sau medic (ca mama sau ca tata), sau IT-ist, sau inginer, că se plătește bine.

Oana Șerbu:

Când copiii nu aleg conform a ceea ce li se potrivește lor, conform intereselor lor, conform potențialului lor, conform personalității și aleg după ce le-au spus părinții nu știu ce domeniu, ulterior apar niște conflicte interioare, adică un stres interior, anxietate, frustrări.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

– Dar de când practicați psihologia, cât de des vin elevii să vă ceară ajutorul pentru alegerea carierei?
– Chiar eu sunt o persoană care a experimentat asta. La mine, când am terminat liceul, acum mulți ani, nu exista consiliere și nu-mi știam interesele și așa mai departe. Și eu, la fel ca toți elevi, mă întrebam unde ne vom duce. Profesorul meu de la vremea aceea, împreună cu diriginta mea, care era de economie-psihologie, m-a îndemnat să merg la ASE. Atunci era în vogă facultatea asta, cum sunt acum medicina și IT-ul, toată lumea voia să meargă acolo, era bătaie pe locuri.

Ce crezi, bineînțeles că am mers la ASE, am și terminat facultatea, dar eu la vremea aceea voiam să fac psihologia. Nimeni, absolut nimeni nu m-a încurajat sau nu mi-a dat vreo șansă că o să fac și asta. Am terminat ASE-ul, mi-am luat licența, am făcut și masterul, după care gândul meu era că trebuie să fac psihologia, era o nemulțumire. Iar după ce am terminat masterul, m-am apucat de psihologie și au urmat alți ani de pregătire pentru o altă carieră. M-a costat foarte mult stres și foarte mult efort pentru că nu am ținut cont de abilitățile care erau prezente.

Continuarea, în Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro