Mergi direct la conținut »
Spațiul verde din București s-a înjumătățit față de 1990. Primăria Capitalei îl reglează „din pix”, Curtea de Conturi o contrazice cu cifre
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > Spațiul verde din București s-a înjumătățit față de 1990. Primăria Capitalei îl reglează „din pix”, Curtea de Conturi o contrazice cu cifre

Spațiul verde din București s-a înjumătățit față de 1990. Primăria Capitalei îl reglează „din pix”, Curtea de Conturi o contrazice cu cifre

Primăria Capitalei a anunțat recent introducerea vinietei în București, scopul fiind reducerea noxelor și a blocajelor din trafic. Pe lângă poluare, Bucureștiul suferă însă și din cauza faptului că a ajuns un oraș de betoane, cu prea puțin spațiu verde. Culmea însă este că în statisticile oficiale spațiul verde tot crește.

De Daniel Ionașcu,

Experții susțin că taxa prezentată de Gabriela Firea trebuia anunțată alături de măsuri suplimentare, de la plantarea de arbori și realizarea de spații verzi la construirea de parcări sau transport public integrat.

Sub minimul european la spațiul verde

Bucureștiul ar avea, în acest moment, 23,21 de metri pătrați de spații verzi per locuitor, în condițiile în care legislația, atât cea europeană, cât și cea națională, prevede un minimum de 26 de metri pătrați.

50 de metri pătrați

de spații verzi pentru fiecare locuitor – este ponderea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Cifra este mai mult decât dublă față de situația actuală a Capitalei.

Spre comparație, Viena avea, în anul 2012, o suprafață de 120 de metri pătrați de spațiu verde per locuitor, fiind urmată de Helsinki (100) și Stockholm (86).

Capitale mult mai mari decât Bucureștiul aveau mai mult spațiu verde, printre ele fiind Londra, cu 27 metri pătrați, Berlin – 38 de metri pătrați și Roma – 45 de metri pătrați.

Datele Eurostat arată că suprafața împădurită a Bucureștiului este echivalentul a 7,5% din suprafața totală.

Aceleași date europene susțin însă că Bucureștiul ar avea doar 1,88 de milioane de locuitori. Institutul Național de Statistică (INS) dă oficial o populație de 2,1 milioane, însă numărul real este mai apropiat de 2,5 milioane.

Andreea Antonescu a fost la nunta Andreei Bălan! Ce a anunțat înainte de ceremonie
Recomandări

Andreea Antonescu a fost la nunta Andreei Bălan! Ce a anunțat înainte de ceremonie

Defrișări masive

În funcție de studiile citate, în 1989, fiecare locuitor din București avea la dispoziție, în medie, o suprafață de 16,79 de metri pătrați de spații verzi. Cea mai mare suprafață de spații verzi atinsă în 1989 și indicată în unul din aceste studii a fost de 21,19 metri pătrați per locuitor, iar cea totală, de 34.712.237 de metri pătrați, adică 3.471 de hectare.

Mai mulți muncitori lucrează la largirea benzilor de circulație în Piața Unirii, după ce Primăria Municipiului București a autorizat tăierea unei porțiuni din Parcul Unirii pentru a face o bandă dedicată autobuzelor. Sursa foto: HEPTA

Doar 9 metri pătrați pentru fiecare bucureștean

După Revoluție a urmat tranziția, în București s-a construit haotic, s-au făcut parcări, mall-uri, blocuri pe spații verzi, s-au pus borduri peste borduri și s-au retrocedat spații în interiorul unor parcuri.

Gestul ei spune TOT despre adevărata lor relație! Ce a făcut Andreea Bălan când l-a văzut pe tatăl ei la nuntă
Recomandări

Gestul ei spune TOT despre adevărata lor relație! Ce a făcut Andreea Bălan când l-a văzut pe tatăl ei la nuntă

În 2006, un raport al Primăriei Capitalei arăta că suprafața de spațiu verde per locuitor s-a redus la 9,67 de metri pătrați.

Din suprafața verde, cele mai importante sunt parcurile și grădinile, însă acestea erau în 2006 doar 19,5% din total. Mai precis, doar 1,88 de metri pătrați de locuitor, în condițiile în care norma recomandată este de 8 metri pătrați de parc pe locuitor și 6 metri pătrați de grădini pe locuitor.

Un alt studiu indica faptul că, în 2004, suprafața totală de spațiu verde din București a scăzut la jumătate, până la 17.082.024 de metri pătrați, adică 1.708 hectare.

Primăria raportează peste 23 mp de spațiu verde pentru fiecare bucureștean, Curtea de Conturi dă sub 10 mp

Ulterior, cifrele au început să crească amețitor. Bucureștiul a deschis în 2009 un Registru Verde, care făcea inventarul parcurilor și al copacilor.

Anca Serea rupe tăcerea și le răspunde celor care spun că e sectantă: ''Sunt de religie...'
Recomandări

Anca Serea rupe tăcerea și le răspunde celor care spun că e sectantă: ''Sunt de religie...'

Măsurătorile din anul 2011 au scos la iveală 23,21 de metri pătrați pe locuitor, mai mult decât dublu față de cifrele anterioare.

Acestea indicau existența a 4.512 hectare de spații verzi, dintre care 1.757 se aflau în sectorul 1. Numărul este aproape triplu față de cele 1.708 hectare raportate în 2004 în tot Bucureștiul.

Curtea de Conturi a arătat însă că această creștere masivă a suprafeței de spații verzi pe locuitor a fost făcută artificial: oamenii Primăriei au numărat și spațiile verzi deținute de locuitori pe proprietățile lor, precum și cele deținute de persoane juridice, plus Pădurea Băneasa, din nordul Capitalei.

“În primul rând, diferența vine din faptul că Registrul Verde include și curțile private, dar acestea nu sunt spații verzi de-adevăratelea. Publicul nu are acces la ele. Atunci s-au băgat foarte multe, e trecut și Lacul Herăstrău, care are 80 de hectare”, a declarat, pentru Libertatea, D.

Diana Culescu, președintele Asociației Peisagiștilor din România

Potrivit Curții de Conturi, Bucureștiul avea în 2014 doar 9,86 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor, nu 23,21, cât anunțau autoritățile.

Mai puțin de un copac pentru fiecare bucureștean

Registrul Verde consemna și 1,71 de milioane de arbori ocrotiți, adică mai puțin de un copac de om.

0,88 copaci

Atât îi revine fiecărui bucureștean.

I-am întrebat pe reprezentanții Primăriei Capitalei câți copaci au fost plantați de Municipalitate din 2016 și care sunt cauzele variațiilor privind spațiile verzi per locuitor, dar și dacă banii din vinieta pe care autoritatea locală vrea să o introducă pentru București vor fi folosiți pentru creșterea spațiului verde, dar până în acest moment nu am primit răspunsuri.

Lucrări în Parcul Unirii din București / Sursa foto: HEPTA

Primăria Capitalei anunța, într-un comunicat din aprilie 2017, că în București au fost retrocedate, în perioada 2001-2013, suprafețe însemnând 36 de hectare de terenuri situate în parcuri.

De asemenea, alte 23 de hectare au fost restituite în locuri de joacă și spații verzi.

Asociația Peisagiștilor: Taxa de poluare, un „demers incomplet”

Copacii reduc poluarea, produc oxigen și rețin praful. De asemenea, aceștia au un rol și în reținerea apei atunci când sunt ploi sau inundații.

Diana Culescu spune că Registrul Verde trebuie actualizat, pentru a se putea urmări fiecare copac și a preveni tăieri abuzive. Aceasta lucrează deja la o aplicație care inventariază arborii din Cișmigiu, dar și dintr-o grădină din Florești, județul Prahova.

Șefa peisagiștilor susține că taxa anunțată de Primăria Capitalei este un demers incomplet, pentru că aceasta ar fi trebuit anunțată alături de mai multe măsuri, care să fie legate între ele.

“Trebuie niște intervenții coordonate: ar trebui să se planteze arbori, să se facă spații verzi, să se facă parcări. La noi, parcarea înseamnă beton, în Vest se fac un fel de păduri și acolo se parchează mașinile, se realizează și alte activități. De asemenea, ar trebui să se folosească beton permeabil, ca să nu existe probleme cu preluarea apei la ploi”, a spus Culescu.

În opinia ei, taxa de poluare nu este, în realitate, o soluție.

“Nu poți să pui o astfel de taxă fără un transport public integrat, ca să știe omul exact cât face, să nu stea 2-3 ore să aștepte. Altfel, e chiar o taxă pentru săraci”, a adăugat Diana Culescu.

Potrivit proiectului Primăriei Capitalei, cei cu mașini care nu sunt înmatriculate în București și Ilfov ar urma să plătească o vinietă de 10 lei pe zi, începând cu 2020. De asemenea, proprietarii de autoturisme care nu respectă norma de poluare Euro 3 nu vor mai avea voie în centrul Capitalei.

 
 
Close
Închide