Terasa Obor și-a schimbat locația, dar cozile sunt la fel de mari. Cât costă un mic cu muștar în cea mai cunoscută piață din București

Frigul a început să ciupească. Ceața își face de cap în fiecare dimineață. Decembrie e luna aceea în care orașul miroase a grabă, a magazine pline până la refuz și a nervi întinși la maximum.

Stive de cozonaci peste tot, carne de porc proaspăt tranșată, brazi și coronițe la fiecare colț de stradă. Covrigi la zece lei șiragul, portocale și clementine aduse din Grecia, vândute instantaneu în piețe.

Mii de mici sfârâie pe grătare, doar că fumul dens nu mai e același

La Obor, balamucul nu e doar la brutării sau în hala mare, unde lumea cumpără kilograme de carne de porc.

Sacoșele sunt grele, mâinile amorțite și zeci de voci negociază ultimele bucăți de carne „bună pentru sarmale”.

Agenții de pază se plimbă să-și omoare timpul printre comercianții ilegali cu ceapă, ridichi și praz, înșirați pe trotuarele pieței. Nu-i mai văd pe cei cu „țigări, țigări, țigări”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 28

Și totuși, prin tot acest haos, cu câteva zile înainte de finalul anului, o altă coadă nu se termină decât târziu în noapte.

Este coada de la Terasa Obor. Mutată la câțiva metri, într-o locație nouă, dar care și-a păstrat aerul cu care a obișnuit pe toată lumea.

Mii de mici sfârâie pe grătare, doar că fumul dens de acum câteva luni nu mai e același.

„Dacă tot vii la Obor, măcar un mic să tăvălesc”

La micii din Obor nu e o coadă nervoasă. E o coadă răbdătoare. Aici nici agenții de pază nu se bagă-n seamă.

Oameni cu plase pline de cumpărături stau cuminți, cu ochii la grătar. Mirosul de mici, un amestec de carne, fum și istorie urbană, prin mesaje speciale îi ține „în priză” pe pofticioși.

Bărbați în geci groase, femei cu eșarfe sau tineri care țin telefoanele într-o mână, toți așteaptă să mănânce micii din Obor. Nimeni nu pare deranjat că așteaptă chiar și 10-15 minute pentru a mânca un mic la șase lei. Șapte, cu pâine și muștar.

„Dacă tot vii la Obor, măcar un mic să tăvălesc”, se aude din spate.

Cu mâinile ușor înghețate, micul e apucat de un capăt și tăvălit prin muștar

„Grătarul e nou, spațiul e diferit, dar micii sunt aceiași. Rețeta nu s-a clintit”, vine replica instant din mijlocul cozii.

Mâinile grătaragiului merg la foc automat, iar decembrie a băgat în meniu și vin fiert. Și se cumpără. Cu scorțișoară și portocală. „Merge uns, tataie, pe frigul ăsta”.

În timp ce orașul se pregătește pentru mesele mari de acasă sau pentru restaurantele de lux, aici se mănâncă tot din picioare. Chiar dacă zona s-a modernizat într-un food court, ca în piețele celebre europene.

Cu mâinile ușor înghețate, micul e apucat de un capăt și trecut prin muștar. Aburul se ridică de pe cartonul clasic cu mici clocotiți, proaspăt scoși de pe grătar. O explicație pe care doar trăind-o o poți povesti cu adevărat.

Profit de peste 350.000 de euro în 2024

Firma care vinde cei mai cunoscuți mici din București merge excelent din punct de vedere financiar. În 2024, la ultimul bilanț fiscal înregistrat la Ministerul Finanțelor, profitul era de peste un milion de lei. Aproximativ 355.000 de euro.

Cu doar 25 de angajați, cu carte de muncă, Terasa Obor are o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de euro. Asta după ce, în 2019, primul an de funcționare, cifra de afaceri era de doar 680.000 de euro.

Profitul a crescut de la an la an, semn că micii din Obor și povestea lor au prins la public. Consumul anual de mici este estimat la aproximativ 200-250 de milioane de bucăți, ceea ce ar însemna în jur de 20.000 de tone de carne pe an.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.