The New York Times: Cum își sacrifică pădurile seculare România și alte țări din Europa

Când blocul comunitar a început să subvenționeze încălzirea cu lemne, în urmă cu mai bine de un deceniu, acest lucru a fost văzut ca un impuls rapid pentru combustibilul regenerabil și un stimulent pentru a reduce folosirea cărbunelui și a gazului. Așchiile de lemn și peleții au fost comercializați ca o modalitate de a transforma deșeurile de rumeguș în energie verde.

Aceste subvenții au dat naștere unei piețe în plină expansiune, până în punctul în care lemnul este acum cea mai mare sursă de energie regenerabilă din Europa, cu mult înaintea energiei eoliene și solare.

Dar dovezile arată că pariul Europei pus pe lemn, în combaterea schimbărilor climatice, nu a dat roade.

Pădurile din Finlanda și Estonia, de exemplu, considerate cândva ca fiind active cheie pentru reducerea emisiilor de carbon din aer, sunt acum sursa atâtor exploatări forestiere încât oamenii de știință din cadrul guvernelor au ajuns să considere că acestea emit carbon.

„Oamenii cumpără peleți crezând că sunt o alegere sustenabilă, dar, în realitate, aceștia duc la distrugerea ultimelor păduri sălbatice din Europa”, a declarat David Gehl de la Environmental Investigation Agency, o organizație de mediu cu sediul la Washington, care a studiat modul în care lemnul este utilizat în Europa Centrală.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

UE vrea să schimbe legislația, dar multe state membre sunt reticente

Industria exploatării lemnului s-a extins atât de mult, încât cercetătorii nu mai pot ține evidența defrișărilor. Cercetările oficiale ale UE nu au reușit să identifice sursa a 120 de milioane de tone de lemn utilizate pe continent anul trecut – o cantitate mai mare decât dimensiunea întregii industrii a lemnului din Finlanda. Cercetătorii spun că cea mai mare parte a acestor 120 de milioane de tone de lemn a fost probabil arsă pentru încălzire și electricitate.

Săptămâna viitoare, Parlamentul European urmează să voteze un proiect de lege care ar elimina majoritatea subvențiilor acordate industriei și ar interzice țărilor să ardă copaci întregi pentru a-și atinge obiectivele de energie curată. Doar energia din deșeuri de lemn, cum ar fi rumegușul, ar fi considerată regenerabilă și, prin urmare, eligibilă pentru subvenții.

Însă mai multe guverne europene spun că nu este momentul să se amestece într-o industrie energetică importantă, în condițiile în care aprovizionarea cu gaz și petrol rusesc este în pericol. În Republica Cehă, protestatarii au ieșit în stradă, furioși din cauza creșterii costurilor energiei, iar autoritățile franceze au avertizat că vor avea loc pene de curent în această iarnă.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Documentele interne ale guvernelor arată că țările central-europene și nordice, în special, fac presiuni mari pentru a menține în viață subvențiile pentru lemn.

În Ungaria, luna trecută, guvernul a renunțat la normele de conservare pentru a permite creșterea exploatării forestiere în pădurile seculare.

Dezbaterea este un exemplu acut al uneia dintre provocările cheie cu care se confruntă guvernele în lupta împotriva schimbărilor climatice: cum să echilibreze urgența stopării încălzirii planetei cu nevoia imediată de locuri de muncă, energie și stabilitate economică.

Uniunea Europeană a fost un lider în stabilirea de politici ecologice, dar se grăbește, de asemenea, să găsească surse de energie, în timp ce Rusia își reduce aprovizionarea cu gaze naturale a continentului.

În documentele privind propunerea de modificare a regulilor, distribuite printre legiuitori, Letonia a avertizat despre un „posibil impact negativ asupra investițiilor și întreprinderilor”. Iar Danemarca a susținut că aceste decizii ar trebui să fie lăsate la latitudinea guvernelor naționale. Dar asupra dezbaterii planează amenințarea unei ierni fără gaz rusesc.

Oamenii de știință avertizează de ani de zile asupra acestui moment.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Pentru a avea o șansă în lupta împotriva schimbărilor climatice, toate statele trebuie să reducă cantitatea de dioxid de carbon pe care o eliberează în aer, iar asta înseamnă renunțarea la combustibilii fosili. Uniunea Europeană a cerut țărilor membre să îndeplinească obiective dure în materie de energie regenerabilă. Iar lemnul se califică drept energie regenerabilă, pe baza logicii conform căreia copacii cresc din nou, în cele din urmă.

În 2018, ultima dată când subvențiile au fost supuse la vot, aproape 800 de oameni de știință au semnat o scrisoare prin care îi îndemnau pe legiuitori să nu mai trateze copacii tăiați ca pe o sursă de energie verde. Deși copacii pot fi replantați, va dura generații întregi până ca o pădure să crească suficient și să înceapă să absoarbă dioxidul de carbon provenit din lemnul ars.

Ce se întâmplă în România

Experții de la Agenția pentru Investigații de Mediu, în colaborare cu o rețea restrânsă de specialiști în conservarea pădurilor, au petrecut aproape un an în unele dintre cele mai vechi păduri de pe continent, din România, Bulgaria, Slovacia și Polonia, și au atașat dispozitive de urmărire pe copaci. Ei au analizat datele guvernamentale privind localizarea camioanelor cu lemne și au urmărit copacii din parcurile naturale și ariile protejate până la fabricile de lemn. Au făcut legătura între exploatanții forestieri și companiile care comercializează peleți de lemn drept combustibil neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

Aceștia au descoperit că jefuirea ultimelor păduri sălbatice din Europa pentru a produce peleți a devenit o practică larg răspândită în Europa Centrală.

The New York Times a completat datele grupului cu înregistrări publice disponibile. Un reporter și un fotograf au petrecut patru zile făcând drumeții prin pădurile din România, care reprezintă două treimi din pădurile virgine ale Uniunii Europene. Ei au documentat defrișările și au urmărit camioanele din pădurile sensibile din punct de vedere ecologic.

Deși exploatarea forestieră nu este interzisă în pădurile protejate din Europa, guvernele sunt obligate să efectueze evaluări de mediu pentru a se asigura că terenurile sunt conservate. Experții spun însă că astfel de evaluări sunt rare. Anul trecut, Curtea Europeană de Conturi a tras un semnal de alarmă cu privire la aceste păduri presupus protejate, constatând că multe dintre ele se află „într-o stare de conservare proastă sau slabă”.

Jurnaliștii The New York Times notează că, după o drumeție de 2.200 de metri pe muntele Ceahlău din România, era vizibilă o dâră de carcase de lemn – o cicatrice pe una dintre ultimele păduri seculare din Europa, unde odată se aflau copaci vechi de 200 de ani.

Mai jos pe munte, buștenii au fost încărcați într-un camion marca Ameco, unul dintre cei mai mari producători de peleți din România.

„Producția de peleți oferă posibilitatea de a folosi deșeuri din agricultură și silvicultură”, spune compania pe site-ul său. Sacii săi de peleți sunt etichetați ca provenind exclusiv din rumeguș și așchii de lemn.

De asemenea, compania afirmă că produsul său nu emite gaze cu efect de seră atunci când este ars. Oamenii de știință au calculat că, pe unitate de energie, arderea lemnului eliberează de fapt mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât arderea gazului, a petrolului sau chiar a cărbunelui.

Ameco a refuzat cererile New York Times de a oferi un interviu pe această temă. Într-un e-mail, un director de vânzări al companiei a negat faptul că societatea a exploatat păduri sensibile din punct de vedere ecologic.

Când reputata publicație americană a răspuns că reporterii săi au văzut cum șase camioane au fost încărcate din aceste locuri și că datele de transport ale Ameco arată că au fost sute de astfel de transporturi, un alt reprezentant al companiei a răspuns, recunoscând transporturile, dar a declarat că toate au fost legale.

„Odată ce tai acești copaci bătrâni, degradezi ecosistemele care au avut nevoie de secole pentru a se forma” fără prea multe intervenții din partea omului, a declarat Dan-Catălin Turiga, un inginer silvic care i-a însoțit pe reporterii americani. Turiga este, de asemenea, investigator la organizația de mediu Agent Green, care a colaborat la inițiativa de urmărire a copacilor.

Turiga a menționat tăierile de copaci de pe pante foarte abrupte, care provoacă eroziune și permit inundațiilor să aibă efecte mult mai grave. „Plantarea de noi copaci nu va restabili biodiversitatea care a existat”, a completat el.

Proprietarii de păduri, de stat sau privați, trebuie să înlocuiască arborii tăiați cu alții noi în termen de doi ani, pentru a contribui la echilibrarea ciclului carbonului. Dar grupurile de mediu au arătat de-a lungul timpului că acest lucru nu se face întotdeauna. Jurnaliștii de la The New York Times au văzut întinderi mari de terenuri care fuseseră înregistrate ca fiind exploatate cu ani în urmă, dar acolo nu se făcuse nicio replantare. În unele cazuri, puieții au murit, probabil din cauza solului degradat.

Reporterii au văzut, de asemenea, un camion neînregistrat care transporta lemn, genul de exploatare forestieră care ajută la explicarea motivului pentru care cercetătorii europeni nu reușesc să identifice sursa unei cantități atât de mari de lemn. Agenția pentru Investigații de Mediu a găsit exemple repetate de transporturi neînregistrate. În unele cazuri, transporturile au fost subevaluate sau au fost înregistrate greutăți identice ale încărcăturii mai multe zile la rând. Acest lucru ar putea fi calificat drept exploatare forestieră ilegală în România.

Ministerul român al Mediului nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor americani referitoare la aceste transporturi, la propunerea de modificare a legii și la industria peleților în general, notează New York Times.

Foto: Profimedia Images

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro