Lider sindical despre majorarea vârstei de pensionare la 70 de ani: „Angajatorii trebuie să aibă sicriele pregătite”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
PSD și PNL se contrează pe marginea proiectului de lege care elimină cumulul pensiei cu salariul la stat și permite creșterea opțională a vârstei de pensionare la 70 de ani. Inițiat de liberali și aflat în dezbaterea Parlamentului, proiectul atrage critici și din partea sindicatelor. Bogdan Hossu - liderul Cartel Alfa, Dumitru Costin - liderul Blocului Național Sindical și Simion Hăncescu - liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ au explicat pentru Libertatea de ce nu sunt de acord cu ieșirea opțională la pensie la 70 de ani.
Cuprins:
- Reforma pensiilor
- Proiectul de lege al PNL
- Bogdan Hossu, Cartel Alfa: Statul încearcă să nu își onoreze obligațiile
- Dumitru Costin, BNS: „Numai cei de la SIE ajung la multinaționale”
- Măsura nu va rezolva problema deficitului
- Discriminări între pensionari
- Pensia minimă și contributivitatea
- Speranța de viață, mult mai mică în România decât în Occident
- Hăncescu: „Nu cred că vom primi decât jumătate din banii din PNRR”
Sindicatele acuză că majorarea opțională a vârstei de pensionare, inclusă de către Guvern în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu este decât un tertip al statului de a nu plăti cetățenilor pensia la 65 de ani.
Acestea spun și că există nenumărate discriminări între pensionari, cele mai mari fiind existența pensiilor speciale, unde pensia depășește salariul și contribuția avută și unde ies la pensie angajați la 45 de ani.
- România are o mare problemă cu pensiile: banii colectați din contribuții nu ajung pentru plata pensiilor actuale. Ca atare, Guvernul face anual transferuri de la bugetul de stat pentru a acoperi deficitul de la pensii. Anul trecut, acest deficit era estimat la 16 miliarde de lei de către Raluca Turcan, fost ministru al muncii.
Reforma pensiilor
Astfel, în timpul negocierilor de anul trecut privind PNRR, Comisia Europeană a insistat ca țara noastră să rezolve această problemă.
În final, România a trecut în document reforma pensiilor, astfel încât pensiile speciale să fie bazate pe contributivitate, dar și alte două măsuri care au adus nemulțumiri:
- Prima dintre acestea este blocarea procentului acordat pensiilor la 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB), care a nemulțumit PSD. Acesta acuză că astfel se blochează majorarea pensiilor și transferul de fonduri către Pilonul II.
- A doua este majorarea vârstei de pensionare la 70 de ani, pentru cei care doresc să rămână activi.
Proiectul de lege al PNL
PNL a propus în iunie 2021 un proiect de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat și creșterea opțională a vârstei de pensionare la 70 de ani. Acesta a fost trimis în Parlament.
Conform proiectului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, angajații din sistemul public trebuie să opteze între pensie și salariul la stat, fie pentru continuarea activității până la 70 de ani și suspendarea plății pensiei.
Proiectul include o serie de excepții, precum persoanele alese în funcții, drepturile de autor, membrii Academiei, personalul didactic plătit cu ora, asistenții maternali și asistenții persoanelor cu handicap.
PSD l-a respins însă în coaliție, acuzând că măsura nu ar fi constituțională, conform G4Media.
Bogdan Hossu, Cartel Alfa: Statul încearcă să nu își onoreze obligațiile
Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, spune că măsura este o „prostie” și că statul încearcă să nu își plătească obligațiile.
Mai exact, scopul ar fi ca aceia care continuă activitatea după 65 de ani să primească doar salariul unde lucrează la acel moment.
Și legea actuală permite celor care doresc să lucreze, dar odată îndeplinite vârsta și stagiul de cotizare, aceștia primesc și pensie. Astfel, pot să cumuleze pensia cu salariul după 65 de ani.
Hossu spune că intenția statului este să nu mai plătească pensia celor care aleg să lucreze după 65 de ani, ceea ce echivalează cu privarea lor de un drept de proprietate, deoarece pensia provine din contribuțiile proprii.
„Este o prostie, se dorește neacordarea dreptului la pensie pentru cetățenii care ies la pensie de limită de vârstă. Toate datele arată că e arhisuficient să muncești până la 65 de ani”, a declarat Hossu pentru Libertatea.
„La 70 de ani poți lucra cel mult învățător, profesor, doctor. Dar nu asta e problema, problema e că pensionarea la 65 de ani s-a bazat pe niște calcule privind capacitatea organismului de a face față la efort, de a avea productivitate”, spune el.
Acesta mai spune că în comunism, condițiile de hrană și de muncă erau foarte proaste, astfel că nu se justifică majorarea vârstei de pensionare.
Hossu a precizat că a cerut însă autorităților să blocheze cumularea pensiei cu salariul pentru cei care se pensionează pe legi speciale la 45 de ani.
Dumitru Costin, BNS: „Numai cei de la SIE ajung la multinaționale”
Aceeași cerință o are și Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS).
Raluca Turcan voia să blocheze cumulul de pensie cu salariul. I-am explicat că pensia de vârstă este un drept garantat de Constituție. Ce i-am propus noi este o normă legală pentru cei care beneficiază de scheme de pensionare anticipată prin legi speciale. Și atunci poți să le zici că pot să își continue activitatea la privat, nu la stat, pentru că ei au lucrat tot la stat. Cei care sunt pensionați din sistemul de „uniforme” se pensionează sau se angajează 99% tot la stat, numai cei de la SIE ajung la multinaționale.Dumitru Costin, liderul BNS:
Măsura nu va rezolva problema deficitului
Acesta mai spune că majorarea vârstei de pensionare la 70 de ani de la 65 tot nu va rezolva problema deficitului de la pensii.
„Dacă România va crește vârsta de pensionare corelativ cu speranța de viață, atunci impactul va fi de 1% din PIB. O a doua abordare ar fi ca Guvernul să facă un miracol și să crească rata de ocupare. Dacă ar crește cu 10%, deci dacă ar apărea anual încă 500.000 de locuri de muncă, atunci impactul ar mai fi de încă 1%. Deci, în total 2%. Dar România va ajunge conform estimărilor la 14,8% din PIB, chiar dacă guvernanții cresc vârsta de pensionare. Deci, tot nu se pot încadra în 9,4%”, spune Dumitru Costin.
Motivul invocat de liderul sindical este că în 3-4 ani va ieși la pensie generația „decrețeilor”.
Discriminări între pensionari
Acesta spune că există discriminări între pensionari, iar acestea trebuie reparate.
„Unii primesc 80% din ultimele salarii, alții își pot alege ce luni să se ia în calcul la pensionare, pe când în sistemul public nu ai nici opțiunea, nici beneficiul, iar pensia este calculată pe o formulă dată deja. Cum să primești pensie mai mult decât salariul?”, spune el.
Costin propune realizarea de pensii ocupaționale pentru funcționarii publici sau polițiști.
„Dar dacă ești prins cu acte de corupție, pierzi pensia, ca în Franța. Și atunci funcționarul nu își va mai permite să fie corupt”, a punctat acesta.
Mai mult, el spune că la 70 de ani nu va mai putea lucra nimeni în domenii care necesită muncă fizică.
Pensia minimă și contributivitatea
O altă discriminare o constituie pensia minimă, conform lui Costin. Aceasta a crescut de la 800 la 1.000 de lei de la începutul acestui an.
Șeful BNS spune că pensia minimă induce redistribuiri în interiorul bugetului de pensii, ceea ce este nedrept față de cei care au muncit mai mult și, deci, au contribuit mai mult.
Sindicalistul spune că statul ar trebui să acorde ajutoare pe gospodărie, dar nu din bugetul de pensii.
„În acest an, 7,3% din PIB sunt pensiile pe bază de contribuții, 0,8% sunt pensiile speciale, iar 1,1% din PIB o reprezintă pensia minimă. Avem 1,3 milioane de pensionari care au beneficiat de majorarea pensiei minime de la 800 la 1.000 de lei. Erau 400.000 ce aveau pensie minimă, plus 900.000 cu pensii între 800 și 1.000 de lei. Se distruge principiul contributivității”, a punctat el.
Dumitru Costin susține că, în anii care vin, o persoană care a cotizat 15 ani cu salariul minim va ajunge să încaseze o pensie cât cineva care a cotizat 35 de ani la salariul mediu.
Speranța de viață, mult mai mică în România decât în Occident
Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), este și mai tranșant: „Angajatorii trebuie să aibă sicriele pregătite, de la muncă angajații să meargă direct la cimitir”.
Argumentul său este speranța de viață redusă a românilor, cu aproape 10 ani mai mică decât în statele occidentale.
Potrivit datelor Eurostat, citate de <a href="https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-25344113-discutiile-despre-prelungirea-varstei-pensionare-arata-datele-eurostat-privire-speranta-viata-65-ani-proiectiile-urmatorii-50-ani-unde-situam.htm?fbclid=IwAR0-TocpyFpM1B4Bb2AGchWCn8B2oBn2mzKVzeEPAcxH3A2AD2bJuE69Zz4">Hotnews</a>, speranța de viață la naștere a românilor este de 74,2 ani, penultima din spațiul european.
Pe primele locuri se află Norvegia (83,3 ani), Elveția (83,2 ani), Islanda (83,1 ani), Malta (82,6 ani), Suedia, Italia și Spania (toate cu 82,4 ani).
Pentru cei care au ajuns la 65 de ani, speranța de viață sănătoasă după această vârstă este însă de doar 6,6 ani, mai arată aceleași statistici Eurostat. Astfel, se ajunge la 71 de ani, puțin peste cei 70 de ani până la care ar putea cei dornici să lucreze.
Hăncescu mai spune că a cerut ca în învățământ să nu fie prelungită activitatea doar după o simplă cerere a persoanei care ajunge la 65 de ani.
Sindicaliștii vor să mai existe un filtru adițional, mai exact prelungirea să fie aprobată de consiliile de administrație ale școlilor.
„La 69-70 de ani nu oricine mai poate preda”, mai arată el.
Hăncescu: „Nu cred că vom primi decât jumătate din banii din PNRR”
Hăncescu spune însă că prevederea nu se va aplica și că nu crede că România va reuși să facă reformele din PNRR.
„Nu cred că vom primi decât jumătate din banii din PNRR”, susține acesta.
Din perspectiva sa, pensiile sunt mici în învățământ, pentru că salariile sunt de mizerie.
„Cei tineri din învățământ sunt aproape asistați social, cu 2.500 de lei pe lună ai nevoie de ajutor de la familie. Cu salariul minim ești muritor de foame. E anormal să existe două milioane de oameni din totalul de 5 milioane de angajați din România plătiți pe salariul minim”, a conchis acesta.
În acest moment, salariul minim din România este de 2.550 de lei brut, adică 1.524 de lei net.
Pensia medie pe ianuarie 2022 a fost de 1.771 de lei, conform datelor Ministerului Muncii.
