Ultimul român condamnat la moarte vrea să fie declarat nevinovat

O decizie aparent justă, care vine la douăzeci de ani de la interzicerea pedepsei cu moartea pe teritoriul României. Aşa pare hotărârea Tribunalului Militar Bucureşti în cazul disidentului Constantin Răuţă. “E doar praf în ochi aruncat persoanelor destul de credule să conceapă că s-ar fi făcut dreptate”, ne-a spus însă avocatul acestuia, Bogdan Cimbru.

Cazul lui Constantin Răuţă e unic în România, fiind vorba de singura condamnare la moarte dictată înainte de 1990 care nu a fost anulată. Dosarul a fost redeschis, din oficiu, de magistraţii militari, care au constatat, în luna mai a anului trecut, că de-a lungul anilor s-au făcut mai multe greşeli. Ei spun că decizia din 1974, când spionul a primit pedeapsa capitală, nu mai poate fi aplicată. Şi asta pentru că, în baza unui alt act din 1988, pedeapsa cu moartea dată disidentului a fost comutată în 20 de ani de puşcărie. Însă şi această ultimă sentinţă s-a prescris, pentru că, din momentul în care s-a comis aşa-zisa infracţiune, au trecut mai bine de două decenii.

Nu a fost chemat la propriul proces

Potrivit avocatului Cimbru, lui Constantin i s-a făcut însă o nouă nedreptate. “Procesul s-a judecat fără ca Răuţă să fie citat legal. I-a fost desemnat, din nou, un apărător din oficiu. Nu a fost chemat la propriul proces. Deşi aparent un om condamnat la moarte ar trebui să se bucure că a scăpat doar cu atât, acest lucru nu i se poate întâmpla şi lui Răuţă, care a fost condamnat la moarte fără să fie vinovat”, ne-a mărturisit avocatul Bogdan Cimbru.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

A fost acuzat că a transmis secrete de stat

Potrivit documentelor din dosarul lui Constantin Răuţă, la data de 24 noiembrie 1973, bărbatul, pe atunci ofiţer al Direcţiei de Informaţii Externe, a fost trimis în interes de serviciu, în SUA, pentru pregătirea vizitei lui Nicolae Ceauşescu la Casa Albă. Ajungând pe aeroportul din New York, Răuţă a predat imediat organelor de poliţie americane valiza diplomatică în care se aflau date şi documente cu caracter “secret de stat”.

În septembrie 1974, el a fost condamnat la moarte de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti pentru “trădare prin ajutarea unor puteri străine, transmiterea de secrete de stat, dezertare şi refuzul de a se înapoia în ţară, plus confiscarea totală a averii”.

Purta numele conspirativ «Călin»

Constantin Răuţă s-a născut în judeţul Alba, la 6 noiembrie 1943. A absolvit, în 1966, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii. Ca inginer a fost cooptat de Direcţia de Informaţii Externe a Securităţii şi a primit numele conspirativ “Călin”. După fuga în SUA, Constantin Răuţă a lucrat ca inginer la NASA, ca specialist la FBI şi la alte instituţii americane cunoscute.

A plecat înaintea lui Mihai Pacepa

Constantin Răuţă a fugit din ţară cu patru ani înaintea lui Ion Mihai Pacepa, fostul şef adjunct al spionajului din România comunistă şi consilier personal al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Pacepa a cerut azil politic în SUA în anul 1978. Guvernul american a descris activitatea lui Pacepa ca “o importantă şi unică contribuţie adusă Statelor Unite”.

Urmărește-ne pe Google News