Un biochimist cere Guvernului creșterea masivă a capacității de testare COVID: “Implicați toate laboratoarele în extracția de ARN din probe, pentru că toate o pot face”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
De la începutul crizei, România nu a depășit analiza a 2.000 de teste pe zi, dar în cele mai multe zile am făcut cel mult 700. Alexandru Sălceanu, cercetător în domeniul detecției virale, propune autorităților o soluție prin care aparatele Real Time PCR ar putea analiza non-stop teste COVID-19.
Cuprins:
Cercetătorul se referă la testele moleculare, foarte precise, nu la cele rapide.
Biochimist la Institutul Național de Cercetare în Microtehnologie, Alexandru Sălceanu susține că există o metodă relativ simplă prin care autoritățile pot crește masiv numărul de teste analizate într-o zi. Ea presupune, pur și simplu, organizare, spune cercetătorul.
“E bine ca publicul să înțeleagă modul în care sunt făcute testele în laborator. Tocmai ca autoritățile să nu mai prezinte testele drept ceva nemaivăzut, atât de greu de realizat. Există soluții”
Alexandru Sălceanu, biochimist:
“Testarea presupune trei etape: recoltarea, extracția de ARN din probă și analizarea la aparatul Real Time-PCR. Cea mai migăloasă și care consumă cel mai mult timp o reprezintă extracția de ARN din probă. Ideea este că această parte din proces o poate prelucra orice laborator”, spune biochimistul.
“Dacă decidenții ar implica cât mai multe laboratoare în această etapă atunci aparatele PCR ar avea material de analiza 24 din 24 ore. Ar putea fi folosite la capacitate maximă, deoarece nu ar mai exista timpii morți”, explică Sălceanu.
El descrie, pas cu pas, cum arată testarea, pe înțelesul tuturor.
Recoltarea din nas
“Recoltarea presupune introducerea acelui bețișor cu vată în nas sau gură. De preferat, nas deoarece acolo se află cantitatea virală cea mai mare. Acel bețigaș se bagă apoi într-un tub de sticlă cu capac, seamnănă cu o eprubetă, în care se află un lichid, un mediu pentru conservarea probei pe timpul transportului”
Condițiile transportului
”Dacă tuburile sunt transportate la gheață, probele se păstrează nealterate până la 24 de ore. Dacă sunt transportate la temperatura ambientală, oricum țin 5-6 ore, abia apoi pot apărea modificări”.
Extragere de ARN, manual: în România, doar în câteva centre se face automat
Etapa a doua o reprezintă extragerea de ARN viral și ARN uman. “Aceasta este etapa care limitează capacitatea de analizare a testelor din cauză, că marea parte a extracțiilor de ARN sunt făcute manual. Din câte știu, doar trei centre sunt robotizate. Acele mașini automate care pipetează în mai multe tuburi deodată. În restul, pipetarea se face manual și nu se pot face mai mult de 100-200 de probe pe centru pe zi”, a explicat cercetătorul.
Abia acum intervine aparatul Real Time-PCR
“Aceste extracții de ARN merg apoi la aparatul Real Time-PCR pentru citirea și interpretarea valorilor. Această etapă durează cel mult două ore și poate procesa 96 de extracții o dată. Dar nu există nici o limitare, ele putând funcționa zi -noapte dacă ar avea ce procesa”.
Soluția: cooptarea a zeci de laboratoare din toată țara
Și aici intervine soluția propusă de Alexandru Sălceanu. “Dacă extracția ARN ar fi făcută în mult mai multe laboratoare și ARN-ul extras ar fi transportat apoi la aparatele PCR ar crește enorm capacitatea de testare”, spune biochimistul.
În momentul de față, majoritatea laboratoarelor private de analize medicale, dar și cele din spitalele publice au echipamentul necesar și experiența pentru a face extracție ARN. “Iar aparatele PCR ar putea procesa probe non-stop”.
Cercetătorul se așteptă să apară și argumente împotriva acestei soluții. “Sunt convins că unii laboranți vor spune că nu toate laboratoarele dețin nivel de biosecuritate. Este un bullshit. Așa cum doctorii echipați corespunzător nu se contaminează când intră în contact cu pacienții infectați, nici coronavirusul nu o să sară din tub dacă respectă protocolul de lucru”.
