MENIU CAUTĂ
, de Valentina Postelnicu

Un deputat PNL lansează ”Pactul pentru Carte”: Raețchi vrea ca statul să dea 100 de euro fiecărui profesor și 50 de euro fiecărui elev, pentru cumpărarea de cărți

Distribuie

Deputatul PNL Ovidiu Raețchi lansează în dezbatere publică pachetul legislativ "Pactul pentru Carte". Este vorba de cinci propuneri legiaslative care urmează să fie depuse în Parlament și care prevăd alocarea a 100 de euro, de profesor și 50 de euro, de elev, pentru achiziția de cărți,  TVA 0% pentru cărțile tipărite și reducerea TVA la 5% pentru cărțile în format electronic. În plus, se propune scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele cu meserii-cheie din industria de carte, asociate cu cele din domeniul cercetării sau informaticii și renunțarea la impozitul pe clădiri/taxe pe clădiri și impozitul pe teren pentru spațiile utilizate pentru funcționarea librăriilor în care vânzarea de carte reprezintă cel puțin 50% din cifra de afaceri.

Parlamentarul liberal atrage atenția că România e pe ultimul loc în Europa în privința pieței de carte, ceea ce reprezintă ”o rușine în anul Centenarului”.

”Am identificat 8 măsuri inițiale pentru dublarea consumului de carte în doi ani”, spune Oviu Raețchi, care propune Președinției, Guvernului și partidelor politice ”Pactul pentru Carte” – un pachet legislativ care își propune să contribuie la dublarea piaței de carte din România, în condițiile în care ne aflăm pe ultimul loc în Uniunea Europeană în acest domeniu.

Piața de carte din România se află pe ultimul loc in Uniunea Europeană, cu o valoare de circa 100 de milioane de euro; Doar 2,8% dintre români citesc o carte pe lună

”La ora actuală, piața de carte din România se află pe ultimul loc in Uniunea Europeană, cu o valoare de circa 100 de milioane de euro. Comparativ, cea din Germania este de 60 de ori mai mare, ajungând la 6 miliarde de euro, iar dacă restrângem comparația la nivel regional vom observa că piața de carte din Cehia ajunge la 400-500 de milioane de euro, în timp ce cele din Slovenia sau Bulgaria au valori cuprinse între 100 și 200 de milioane de euro. Potrivit unui studiu recent Eurostat, doar 2,8% dintre români citesc o carte pe lună; un român cheltuiește maxim trei euro pe an pentru cărți – mult sub media Uniunii Europene, iar datele Institutului Național de Cercetare în Cultură spun că un român din cinci nu a citit niciodată o carte”, afirmă deputatul PNL.
Potrivit lui Raețchi, acestea sunt doar câteva dintre numeroasele motive pentru care consider că avem nevoie, la nivel național, de un Pact pentru Carte așa cum ne-am asumat, de exemplu, în 2015, Pactul pentru Apărare în vederea garantării securității naționale.
”Într-o societate globală a cunoașterii, nu ne mai permitem să ignorăm tema educației și a dezvoltării intelectuale și culturale. De altfel, în cea mai recentă Strategie Națională de Apărare a Țării, domeniul educației a fost amintit printre principalele vulnerabilități ale României. Plecând de la aceste premise, propun un pachet legislativ intitulat ”Pactul pentru Carte”, acesta fiind discutat în ultima lună cu oameni de cultură, editori sau profesori. Obiectivul final al Legilor Cărții este creșterea nivelului de educație și dezvoltarea pieței de carte prin stimularea lecturii, astfel încât să ajungem la o dublare a volumului de carte achiziționată în următorii doi ani – mai aproape de nivelul statelor din regiune. În varianta cea mai fericită, ”Pactul pentru Carte” ar trebui să surclaseze orice tip de calcule și orgolii politice și ar fi asumat cu rapiditate de Parlament”, spune liberalul.

Care sunt cele 8 măsuri legislative cuprinse în ”Pactul pentru Carte”

Cele 8 măsuri legislative pe care le propune Ovidiu Raețchi prin ”Pactul pentru Carte sunt următoarele:
1. Creșterea și actualizarea fondului de carte din bibliotecile școlare printr-o bugetare specifică.

Liberalul arată că bibliotecile școlare nu au suficiente cărți și nu sunt atractive pentru elevi, iar fondul de carte este învechit.

”Am pierdut sute de biblioteci școlare în ultimii ani. De aceea, am amendat legea bibliotecilor prin introducerea unui nou articol cu privire la creșterea fondului de carte din bibliotecile școlare cu cel puțin 0.5 cărți anual pentru fiecare elev din cadrul unității școlare”, spune Raețchi.

2. Implementarea unor campanii publice care să promoveze Cartea și care să ducă la conștientizarea importanței lecturii este esențială. 

”Am considerat că este absolut necesară o inițiativă legislativă care să modifice Legea audiovizualului în sensul introducerii unor prevederi cu privire la realizarea unor campanii publice privind importanța și promovarea în spațiul public a cititului”, afirmă Raețchi.

3. Acordarea unui suport financiar  anual de 100 de euro fiecărui profesor pentru achiziționarea de cărți – o măsură care a mai fost implementată în România în urmă cu mai bine de 10 ani și care a fost eficienta si apreciată. 

Potrivit liberalului, profesorii urmează să dispună de fondurile necesare pentru achiziționarea de cărți utile atât dezvoltării profesionale, cât și desfășurării activității didactice. Prin urmare, indirect, și elevii vor beneficia de avantajele adoptării acestui proiect de lege, printr-o mai bună pregătire a cadrelor didactice. 

4. TVA 0% pentru cărțile tipărite.

Ovidiu Raețchi a propus modificarea Codului Fiscal, în acest sens. El arată că Parlamentul European a adoptat în iunie 2017 decizia prin care li se oferă statelor membre posibilitatea de a reduce până la 0 cota TVA pentru cărţi, ziare şi periodice, inclusiv pentru cele în format electronic, Irlanda și Marea Britanie fiind două state care aplică deja această cotă de 0%.

”În acest context, deși in general exista obiecții la nivel european în privința aplicării TVA Zero, România poate negocia cu oficialii europeni această facilitate fiscală, având în vedere impactul bugetar redus și situația dificilă în care se află piața de carte din România. O măsură pozitivă adoptată relativ recent în România pentru stimularea pieței de carte a fost reducerea cotei de TVA la cărți, manuale școlare, ziare şi reviste la un procent de 5%, dar această măsură a redus prețul cărților cu doar aproximativ 2 lei”, mai spune liberalul.

5. Reducerea TVA la 5% pentru cărțile în format electronic.

Propunerea vizează tot modificarea Codului Fiscal. ”La ora actuală, TVA pentru cărțile în format electronic este de 19% și ar fi utilă încurajarea acestei piețe în condițiile în care valoarea ei nu depășește 600.000 de euro”, spune inițiatorul.

6. Acordarea a 50 de euro pentru achiziționarea de cărți fiecărui elev, la absolvirea primului an din fiecare ciclu școlar.  

Potrivit lui Ovidiu Raețchi, obiectivul direct este acela de a-i stimula pe copii și tineri să descopere și să aprofundeze plăcerea de a citi cu efecte favorabile incontestabile pentru dezvoltarea lor ulterioară, precum și să cumpere cărți care nu sunt neapărat în curricula școlară.

7. Scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele cu meserii-cheie din industria de carte, asociate cu cele din domeniul cercetării sau informaticii. 

Deputatul PNL afirmă că această modificare ar fi utilă pentru dezvoltarea pieței de carte, iar impactul bugetar ar fi redus, în condițiile în care numărul total de angajați ai editurilor din România este de maxim 1.200 – inițiativă legislativă privind modificarea Codului Fiscal. În ceea ce privește librăriile, tot mai multe au fost închise în ultimii cinci ani, existând oraşe întregi în care librăriile lipsesc sau au fost plasate într-o zonă periferică, spunde deputatul PNL.

8. Renunțarea la impozitul pe clădiri/taxe pe clădiri și impozitul pe teren pentru spațiile utilizate pentru funcționarea librăriilor în care vânzarea de carte reprezintă cel puțin 50% din cifra de afaceri

Și această propunere este inclusă într-o inițiativă legislativă privind modificarea Codului Fiscal.

Citește și: Câte protocoale a încheiat SRI-ul cu alte instituții ale statului; Ședință CSAT, marți, la Palatul Cotroceni

Citește mai multe despre ovidiu raetchi, Parlament, PNL și proiecte pe Libertatea.

Comentarii