Parlamentarul liberal atrage atenția că România e pe ultimul loc în Europa în privința pieței de carte, ceea ce reprezintă ”o rușine în anul Centenarului”.
”Am identificat 8 măsuri inițiale pentru dublarea consumului de carte în doi ani”, spune Oviu Raețchi, care propune Președinției, Guvernului și partidelor politice “Pactul pentru Carte” – un pachet legislativ care își propune să contribuie la dublarea piaței de carte din România, în condițiile în care ne aflăm pe ultimul loc în Uniunea Europeană în acest domeniu.
Piața de carte din România se află pe ultimul loc in Uniunea Europeană, cu o valoare de circa 100 de milioane de euro; Doar 2,8% dintre români citesc o carte pe lună
Care sunt cele 8 măsuri legislative cuprinse în ”Pactul pentru Carte”
Liberalul arată că bibliotecile școlare nu au suficiente cărți și nu sunt atractive pentru elevi, iar fondul de carte este învechit.
”Am pierdut sute de biblioteci școlare în ultimii ani. De aceea, am amendat legea bibliotecilor prin introducerea unui nou articol cu privire la creșterea fondului de carte din bibliotecile școlare cu cel puțin 0.5 cărți anual pentru fiecare elev din cadrul unității școlare”, spune Raețchi.
2. Implementarea unor campanii publice care să promoveze Cartea și care să ducă la conștientizarea importanței lecturii este esențială.
”Am considerat că este absolut necesară o inițiativă legislativă care să modifice Legea audiovizualului în sensul introducerii unor prevederi cu privire la realizarea unor campanii publice privind importanța și promovarea în spațiul public a cititului”, afirmă Raețchi.
3. Acordarea unui suport financiar anual de 100 de euro fiecărui profesor pentru achiziționarea de cărți – o măsură care a mai fost implementată în România în urmă cu mai bine de 10 ani și care a fost eficienta si apreciată.
Potrivit liberalului, profesorii urmează să dispună de fondurile necesare pentru achiziționarea de cărți utile atât dezvoltării profesionale, cât și desfășurării activității didactice. Prin urmare, indirect, și elevii vor beneficia de avantajele adoptării acestui proiect de lege, printr-o mai bună pregătire a cadrelor didactice.
4. TVA 0% pentru cărțile tipărite.
Ovidiu Raețchi a propus modificarea Codului Fiscal, în acest sens. El arată că Parlamentul European a adoptat în iunie 2017 decizia prin care li se oferă statelor membre posibilitatea de a reduce până la 0 cota TVA pentru cărţi, ziare şi periodice, inclusiv pentru cele în format electronic, Irlanda și Marea Britanie fiind două state care aplică deja această cotă de 0%.
”În acest context, deși in general exista obiecții la nivel european în privința aplicării TVA Zero, România poate negocia cu oficialii europeni această facilitate fiscală, având în vedere impactul bugetar redus și situația dificilă în care se află piața de carte din România. O măsură pozitivă adoptată relativ recent în România pentru stimularea pieței de carte a fost reducerea cotei de TVA la cărți, manuale școlare, ziare şi reviste la un procent de 5%, dar această măsură a redus prețul cărților cu doar aproximativ 2 lei”, mai spune liberalul.
5. Reducerea TVA la 5% pentru cărțile în format electronic.
Propunerea vizează tot modificarea Codului Fiscal. ”La ora actuală, TVA pentru cărțile în format electronic este de 19% și ar fi utilă încurajarea acestei piețe în condițiile în care valoarea ei nu depășește 600.000 de euro”, spune inițiatorul.
6. Acordarea a 50 de euro pentru achiziționarea de cărți fiecărui elev, la absolvirea primului an din fiecare ciclu școlar.
Potrivit lui Ovidiu Raețchi, obiectivul direct este acela de a-i stimula pe copii și tineri să descopere și să aprofundeze plăcerea de a citi cu efecte favorabile incontestabile pentru dezvoltarea lor ulterioară, precum și să cumpere cărți care nu sunt neapărat în curricula școlară.
7. Scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele cu meserii-cheie din industria de carte, asociate cu cele din domeniul cercetării sau informaticii.
Deputatul PNL afirmă că această modificare ar fi utilă pentru dezvoltarea pieței de carte, iar impactul bugetar ar fi redus, în condițiile în care numărul total de angajați ai editurilor din România este de maxim 1.200 – inițiativă legislativă privind modificarea Codului Fiscal. În ceea ce privește librăriile, tot mai multe au fost închise în ultimii cinci ani, existând oraşe întregi în care librăriile lipsesc sau au fost plasate într-o zonă periferică, spunde deputatul PNL.
8. Renunțarea la impozitul pe clădiri/taxe pe clădiri și impozitul pe teren pentru spațiile utilizate pentru funcționarea librăriilor în care vânzarea de carte reprezintă cel puțin 50% din cifra de afaceri.
Și această propunere este inclusă într-o inițiativă legislativă privind modificarea Codului Fiscal.
Citește și: Câte protocoale a încheiat SRI-ul cu alte instituții ale statului; Ședință CSAT, marți, la Palatul Cotroceni