Un epidemiolog explică riscurile după apariția cazurilor de difterie cutanată: „Mai gravă este epidemia de rujeolă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Medicul Doina Azoicăi, fostă președintă a Societății Române de Epidemiologie, a explicat, pentru Libertatea, că nu există motive de îngrijorare pentru cele două cazuri de difterie cutanată depistate în București și că se îndoiește că sunt singurele din România din ultimii 34 de ani, cum a fost prezentată informația. Există alte motive serioase de îngrijorare: rujeola. „Este rușinos ce se întâmplă, când totul poate fi prevenit prin vaccinare”, spune aceasta.
„Probabil au mai fost cazuri, dar nu au fost identificate, că apar în anumite categorii de populație care trăiesc în condiții de igienă precară, persoane imunosupresate. Nu sunt motive de îngrijorare”, a explicat specialistul.
Există alte motive de neliniște cu privire la sănătatea populației: „Epidemia de rujeolă este mult mai îngrijorătoare, este o realitate, rezultatul campaniilor inutile, ilogice, antivacciniste, iar rujeola poate da cazuri foarte grave și la copiii, și la adulții nevaccinați. Este rușinos ce se întâmplă, când totul poate fi prevenit prin vaccinare”, a spus epidemiologa.
Pe 5 decembrie, Ministerul Sănătății a declarat epidemia de rujeolă, cu peste 2.000 de cazuri înregistrate la nivel național, o creștere de o sută de ori față de anul trecut. Cele mai afectate județe sunt Mureș, Brașov și București.
Diferența dintre difteria cutanată și cea respiratorie
Ministerul Sănătății a precizat că doi bărbați, de 38 și 40 de ani, sunt internați la Spitalul „Victor Babeș” din Capitală cu diagnosticul de difterie cutanată netoxigenă. Aceștia sunt în stare stabilă, dar bacteria care dă boala a fost depistată în leziunile cutanate din locurile de injectare, ministerul spunând că cei doi sunt consumatori de droguri, infectați și cu HIV.
Prof. dr. Doina Azoicăi a explicat, pentru Libertatea, că forma aceasta de difterie cutanată netoxigenă este total diferită față de difteria respiratorie. Ambele sunt date de aceeași bacterie, dar difteria respiratorie este mult mai gravă și este catalogată în toate țările din lume ca o urgență epidemiologică.
„Este astfel fiindcă difteria respiratorie este toxigenă, adică bacteria este producătoarea unei toxine care determină leziuni la nivelul porții de intrare, la nivel laringian-faringian. Generează manifestări de tip false membrane care pot să ducă la sufocare, dar totodată pot să determine afecțiuni grave, cu manifestări cardiace, renale, care pot duce la deces. În toată lumea este o problemă de sănătate publică această difterie respiratorie toxigenă și este prevenită prin administrarea vaccinului”, a punctat prof. dr. Doina Azoicăi.
Cum ajută vaccinarea
Profesor specializat în epidemiologie, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, Doina Azoicăi spune că vaccinarea cu serul diftero-tetano-pertussis, care se face copiilor încă de la naștere, previne forma respiratorie, toxigenă, și mai puțin pe cea cutanată. Pentru a fi eficient și împotriva formei cutanate, vaccinul ar trebui făcut o dată la fiecare zece ani, începând cu ultima doză care se face în Planul Național de Vaccinare copiilor de 14 ani.
„Sunt cazuri foarte rare în România și pentru că nu sunt specifice zonei noastre geografice. Apar în special în zonele tropicale, calde, iar contaminarea cutanată duce la apariția unor leziuni sub formă de cuticule, apoi se dezvoltă pustule care se pot elimina și au apoi o evoluție cronică, la nivel cutanat. Dar atât, nu este ca varianta toxigenă, nu are risc vital, nu are prognostic letal”, a completat specialistul.
La începutul războiului din Ucraina exista o temere de răspândire a difteriei respiratorii în România, în urma fluxului foarte mare de refugiați care erau așteptați să ne treacă granițele. Mai ales că în toamna lui 2019 au fost identificate focare active de difterie în țara vecină, chiar în apropiere de granița cu România. Dar Azoicăi spune că aceste cazuri nu au legătură cu cele din Ucraina, pentru că nu este aceeași formă de manifestare.
„În Ucraina este forma toxigenă, nu aceasta cutanată, care este prezentă și ca o infecție oportunistă la nivelul tegumentelor, la persoanele imunosupresate, care trăiesc în condiții de igienă precară. Acum este mai multă panică, nu există nicio îngrijorare pentru populația generală. Suntem normali, ne vedem în continuare de viața noastră”, spune aceasta.
mica 11.12.2023, 12:02
Vă rog frumos sa nu mai speriați oamenii că mai rău ca în pandemie nu o să mai fie.
laurlaur2180 11.12.2023, 12:04
Dormiti linistiti, FNI vegheaza!
Simona.T 11.12.2023, 12:31
numai epidemii, in ritmul asta nu mai iesi din casa
Andrissima 11.12.2023, 13:06
Un articol destul de interesant.
durban22 11.12.2023, 13:16
Din cate am vazut pana acum ,cei mai vizati de aceasta boala ,difteria -sant cei care consuma droguri si au sistemul imun la pamant !!.