VIDEO/ Omul care și-a făcut gară acasă. Radu Șofran este un mare colecționar de trenulețe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bucureșteanul Radu Șofran colecționează trenulețe și și-a transformat un dormitor ]ntreg într-o dioramă. Are sute de trenulețe și aproape 9 metri de cale ferată.
În dormitorul lui Radu Șofran e ca-n gară. Un tren vine, altul pleacă, pe margine sunt oameni pe peron, la restaurante, unii sunt la nuntă, alții la slujba de duminică, unii campează și ciobanii duc oile la păscut. Un dormitor cât un oraș întreg a închipuit bucureșteanul în diorama sa. Apasă pe un buton demonstrativ și trenulețele care șerpuiesc în toate părțile încep să șuiere. Glasul roților de tren din dormitorul jurnalistului spun că mai trebuie șters puțin praful. Cu o locomotivă cu talpă textilă plimbată la deal și la vale face șinele ca noi. „Hehe! Ce-ați pățit dumneavoastră acolo?”, oprește povestirea pasionatul. Două trenuri s-au ciocnit. Într-un capăt al dioramei unde nu poate ajunge. Așa că aduce un clește lung cu care reușește să înlăture problema. Fără victime, fără să vină televiziunile, fără nicio neplăcere. Este universul fără de griji a unui om mare.
Cu pasiunea nu e de joacă
Cu colecția de trenulețe adunată în atâția ani nu e de joacă. Mai ales că unor trenulețe le-a crescut valoarea cu timpul. Și scoate dintr-o cutie o jucărioară cumpărată din Germania: „Garnitura asta ajunge și la 700-800 de euro”, ne spune colecționarul. E atât de pasionat că și-a adunat și globuri pentru brad sub formă de tren. Și din sertare ies tot felul de minunății. Și cu toate că toate culorile și mișcarea te introduc într-un spațiu copilăresc, îți dai seama repede că nu au copiii ce căuta aici. „Am avut o pasiune de când am fost copil, am avut primul trenuleț pe care mi l-am cumpărat eu la vârsta de 12 ani, făceam sport pe acea vreme, am fost în Rusia și mi-am cumpărat de acolo primul trenuleț, prima garnitură de tren, pe care din păcate n-o mai am la această dată. Am mai fost și prin Germania, am avut 5-6 garnituri de tren, dar având copiii, erau mici, soția le-a dat trenulețele să scape de zgomot și bineînțeles că s-a ales praful de toate, n-a mai rămas nimic întreg”, povestește colecționarul care și-a așteptat de Crăciun copiii cu trenulețul în jurul bradului. Acum nu mai este niciun pericol: amândoi băieții sunt suficient de mari ca să nu mai strice nimic.
Diorama a fost adunată și construită timp de șase ani, puțin câte puțin. Este ajutat și de soție în întreținerea căii ferate. „Ea e foarte mulțumită, a văzut că am o pasiune, nu mă duc în cârciumă, nu mă duc cine știe pe unde haihui, sunt acasă, și dacă ea știe că sunt aicea, face cu drag ce are de facut în acasă. Și uneori îmi zice: ia să te mai ajut la șters praful”, povestește Radu Șofran. Singura care face ca trenul când nu e băgată în seamă e pisica, dar până și ea știe că în camera de joacă nu are ce căuta. Așa că se uită galeș din ușă până când Radu o ia generos și o pune pe umăr. Gata, se întoarce la treabă. De la manșe, dirijează patru trenuri simultan. „Ca la CFR, eu îmi doresc să fie mai mult decât la CFR, dar la CFR vedeți că avem întârzieri, avem probleme, toată ziua oamenii se vaită că n-au căldură în tren, a venit sezonul de iarnă. Aicea de bine, de rău, nu se vaită nimeni”, mai spune bucureșteanul.
Mii de euro pentru o lume-fantezie
Trenulețele lui sunt toate cumpărate din Germania, Austria, Italia sau Franța, chiar și cele care replică Săgeata Albastră sunt făcute peste hotare. Există însă și o fabrică de trenulețe la Arad. „Dacă Moș Crăciun vine cu sania pentru unii, pentru mine vine cu trenulețul”.
Radu Șofran ne face și turul dioramei sale și pe alocuri, intră atât de tare în joc, încât se raportează la orășel ca la unul adevărat. Nu e de mirare că a luat în calcul securitatea pasagerilor din telecabină atunci când a pus-o în funcțiune, chiar dacă acești pasageri au sub un centimetru și sunt din plastic. „M-am gândit că dacă la Sinaia este o telecabină, de ce să nu fac și eu aicea o telecabină. De ce să nu fac niște hoteluri așa cum sunt la cota 1400? Și am muncit la această telecabină peste 10 zile. Pentru că gândiți-vă că transportă oameni și să fie în siguranță. Și trebuie întinse firele și ca telecabina să circule și să nu ai niciun fel de problemă”, povestește serios.
Turul continuă cu cartierul rezidențial. „Aici avem și niște oameni mai înstăriți care și-au făcut vile. După cum vedeți au și mașini decapotabile. După cum vedeți, acolo este casa papei. Alături este o trezorerie care a luat foc. Pompierii sunt la fața locului și au venit să stingă incendiul. În partea din spate este și o nuntă, dacă observați au ieșit în fața bisericii. Aici este un restaurant. Un căruțaș s-a oprit să bea și el o bere. A lăsat animalele în drum și s-a dus și el să bea o bere. În partea de jos avem o stână, este un țarc așa. Niște oieri. Iată că aicea s-a întâmplat un mic accident. Este din vina mea că n-am fost atent. E ok”, și pune cu degete de Gulliver micile trenulețe înapoi pe șine.
Radu Șofran nu a făcut niciun calcul, dar cu siguranță investiția lui într-o lume-fantezie ajunge la mii de euro. Dar niciun preț nu este prea mare atunci când pasiunea îți pune viața pe șine.
Citește și: REPORTAJ / Omul care trezește istoria la viață. În mâinile lui, pendulele bătrâne prind a cânta și ceasurile vechi își ticăie poveștile
