VIDEO/Arheologia nucleară, cel mai aprig dușman al falsificatorilor. Fizicienii află vârsta exactă a obiectelor și dacă sunt autentice

“Inițial au fost zece scuturi îngropate unul peste altul în cetatea Piatra Roșie. Faptul că lângă ele a fost găsit un schelet de porc a condus la ideea că ele au fost îngropate în timpul unui ritual cu sacrificiu, în incinta unui templu al zeului războiului. În acest moment, două, în bucăți, se află la muzeul din Cluj, două, întregi, au fost identificate și recuperate de statul român din America, iar acum oficialitățile noastre se străduiesc să repatrieze alte două scuturi care se află în colecții particulare tot în Statele Unite. Alte patru nu se știe unde sunt. Noi am studiat aceste obiecte, iar concluziile noastre contrazic datele de până acum despre ele”, ne-a spus fizician dr. Bogdan Constantinescu, cercetător în cadrul Institutului Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN)  “Horia Hulubei”, Măgurele.

În ultimii ani, la IFIN au apărut tehnologii noi, de investigație nucleară, pentru cercetarea și restaurarea patrimoniului cultural național. Printre altele, aici se pot depista falsurile în cazul obiectelor vechi din metal prin determinarea precisă a tipurilor de aliaj din care sunt făcute. În cadrul acestui laborator există date despre compoziția zăcămintelor geologice din diferite zone. Fiecare mină de aur, de pildă, are o compoziție specifică de metal prețios, unele au și mult cupru, altele au puțin cupru etc.

Prin comparare cu amprenta geologică, fizicianul își poate da seama unde a fost realizat obiectul respectiv.

În momentul în care au fost aduse cele două scuturi presupus dacice pentru investigații detaliate, fizicienii de la IFIN au ajuns la concluzia că ele… nu sunt dacice.

Scuturile au fost vândute cu 40.000 de dolari bucata

“Ideea este că  aceste scuturi, ceea ce presupunem noi, probabil este cel mai plauzibil, nu sunt dacice, ci aparțineau romanilor, cei care duceau stindardele legiunilor. Se știe că dacii, conduși de Decebal, au făcut praf câteva unități romane și au capturat aceste însemne. Încă de pe vremea aceea era tradiția, care și astăzi se știe, dacă se pierde drapelul unității, se desființează unitatea. Așa era și atunci. Dacă erau capturate stindardele, legiunea se desființa. Traian, când a venit în primul război, când a făcut pace cu Decebal, una dintre condiții a fost să restituie toate stindardele pe care le capturase. Ca să poată să refacă unitățile. Însă ei, când au capturat stindardele, au capturat și scuturile, pe care le-au luat și le-au îngropat ca pe o ofrandă zeului războiului – zece bucăți.

Pe Traian nu l-au interesat scuturile, el a cerut doar stindardele, pentru că acelea erau importante, erau unice și putea astfel să refacă legiunile. Și astea au fost găsite de braconieri. Au fost scoase la licitație pe internet cu 40.000 de dolari o bucată și cumpărate de niște colecționari americani”, ne-a mai spus Bogdan Constantinescu.

Concluzia este că scuturile nu sunt dacice, ci romane, capturate de armata lui Decebal în timpul luptelor din anul 87 d.CH, respectiv când Decebal a învins armatele romane conduse de generalul Fuscus. .

Găsite de braconieri, ele au fost scoase ilicit din România.În general, spune fizicianul Bogdan Constantinescu, artefactele furate din România sunt duse de braconieri în Serbia. Rețeaua sârbă le transportă apoi în Germania, tot pe ascuns. Abia aici obiectele ies la lumină pe piața de antichități, de unde sunt cumpărate de colecționarii din întreaga lume.

Falsificatorii de monede antice nu pot trece de arheologia nucleară

Prin metoda comparării aliajului, specialiștii în cercetare nucleară pot depista falsurile. “Există deja o industrie a falsificărilor monedelor pentru că se pot copia monedele cu scanare laser, foarte bine, se fac matrițe, se toarnă în acele matrițe și aspectul este perfect. Unde nu reușesc ei: să imite aliajul, pentru că înainte, în antichitate, aliajul, metalurgia nu era prea dezvoltată, apăreau impurități în aliaj”, explică fizicianul.

Caz concret: un colecționar a adus la verificat două monede pe care le achiziționase. Una emisă de cetatea Histria, Dobrogea, alta emisă în Thassos, Grecia. Amândouă din secolele II sau III î.Hh. Moneda tasiană avea 98% argint, puțin aur, puțin cupru și urme de bismut, compoziție caracteristică peninsulei balcanice la vremea respectivă.

Cea din Histria avea argint, ceva cupru, nichel și zinc. Metalurgia nichelului apare după 1800, deci era un fals.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE