Vinul spumant: Câte stele pe cer, atâtea bule în pahar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O conversație fără zâmbete e ca șampania fără bule, și nici una dintre ele nu își are locul la masă. Mai ales în preajma cinelor festive, efervescența trebuie menținută la cote ridicate, atât în perimetrul comunicării cât și în cupa paharului. Băutura, aleasă cu știință și consumată cumpătat, dă notă mesei, așa cum un dirijor își unește toate instrumentele sub o singură armonie.
Din moment ce tradiția viței-de-vie a prins deja rădăcini la orele cinei, de ce nu am alege vinul roșu, alb sau rose care să complimenteze gustările de pe masă și atmosfera momentului? Pare genul de cunoaștere care intervine intuitiv, la nevoie, atunci când este vital să îți impresionezi prietenii cu un meniu gândit a la Masterchef.
Dacă așa ar sta lucrurile, experții în vinuri ar face bine să deguste și din alte meserii. Din fericire pentru ei, vinul își păstrează atât complexitatea ezoterică, cât și baza transgenerațională de fani. Iar, în ultima vreme, un sortiment special colectează atâtea puncte de popularitate pe cât de multe bule îl ridică din pahar, în topuri.
Vinul spumant: sortimentul casual pe care îl asortăm oricărui sezon
În ierarhia licorilor bahice, vinul spumant nu joacă rolul locotenentului ce se supune superiorității șampaniei. Din contră. Pentru al treilea an consecutiv, marca Ferrari Trento încununează oficial sezonul premiilor Emmy, declasând șampania de la această onoare.
Potrivit statisticilor obținute de Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă, consumul de vin spumant a înregistrat în ultimul deceniu o creștere de 30% comparativ cu vinurile liniștite care au urcat în vânzări cu numai 7%.
Câteva caracteristici aplică o etichetă casual vinului spumant. Notele parfumate de fructe care se zbenguie armonios cu fiecare degustare, acidulația vie, deschiderea în arome răcoritoare și proaspete, finalurile jucăușe recomandă spumantul ca o briză de vară a gustului.
Este un vin viu, intens și care, în mod inexplicabil, se revarsă în același timp furtunos și liniștit în pahar. În plus, oricine deprinde vocabularul oenologilor- exemplificat mai sus- are loc de cinste la masă.
Datorită identității lor versatile, vinurile petiante (în traducere, efervescente) sunt mai mult decât de sezon. În fapt, ele transcend sezonul.
O masă de Crăciun, încărcată cu alimente grele și indispensabile gustului local, poate fi deschisă cu un spumant ușor ca aperitiv. Bulele vor fi pe urmă potolite cu un vin alb și tânăr, după care licorile roșii au liber să intre în scenă cu forță de tanin și prestanța vechimii lor.
În cumpăna dintre ani, șampania e invitat de onoare. Însă băutura preferată a lui Napoleon Bonaparte se dovedește de multe ori prea exclusivistă și scumpă la gust. O diferență majoră și sesizabilă care desparte categoria vinurilor spumante de cea a șampaniei veritabile este locul de proveniență.
Așadar, este suficient să vă îndepărtați de eticheta Made in Champagne, pentru a închina un toast cu bule mai mult decât decente, mai ales la preț.
În arșița verii, un vin spumant răcoritor combate amorțeala estivală cu zumzăitul efervescent și savorile picante caracteristice, acompaniind ideal un desert cremos sau un platou cu fructe de mare.
Nici cartofii prăjiți nu fac excepție de la parteneriatul cu bulele, mai ales când moda vremii o cere. În localurile vestice ale Europei, șampania se servește cu o porție de chipsuri extra-sărate.
Nelimitat în posibilități, spumantul nu mai trebuie decât să iasă din umbra șampaniei și să cucerească și papilele gustative ale băutorilor din România.
Drumul bulelor: De la stele în subteranul cramelor
„Veniți repede, simt gustul stelelor!” Acestea sunt cuvintele prin care șampania a fost introdusă în lume.
Într-un moment de Evrika al artei bahice, Dom Perignon, călugărul normand care a perfecționat dubla fermentare a vinurilor, trasează o nouă constelație printre viile franțuzești de Pinot Noir și Chardonnay. Din poezia bulelor aromate și pișcătoare, șampania își începe astfel revărsarea din cramele abației benedictine până în paharele de cristal ale aristocrației.
Pe măsură ce noua invenție cucerește papilele gustative ale lumii întregi, procedeul de dublă fermentare nu rămâne un secret al regiunii Champagne. Tot mai multe vinuri respiră mult savuratele bule, însă sub alte denumiri care să nu jeneze patentul șampaniei.
Vinurile spumante bolborosesc la suprafața podgoriilor europene cu efervescențe picante, buchete aromate, texturi aerate și elegante.
Italienii își vor eticheta spumantele prosecco, spaniolii le vor boteza languros cava, portughezii bravează cu El Spumante, în Africa de Sud el navighează în pahare sub numele de Cap Classique iar germanii vor scurta titulatura cu eficiență tipică. Vinul spumant nemțesc se numește Sekt.
România, viitoare campioană în bule
În cronologia țărilor care au realizat în premieră spumantul prin procedeul de fermentație naturală, România nu a urcat pe podium, dar s-a clasat onorabil, având în vedere istoricul personal de importuri târzii și încete- pe locul patru, după Franța, Germania și Rusia.
Cu toate că parcursul vinului spumant pe teritoriul țării nu intră în programa școlară- nici măcar o notă informativă nu se strecoară printre manualele de geografie- nu puțini sunt viticultorii care se îndeletnicesc cu repunerea Pinot Noir-ului românesc pe hartă, sub formă de bule autohtone.
Dintr-o suprafață viticolă care acoperă un impresionant număr de 180.000 de hectare, s-au realizat 5 milioane de litri de vin spumant în 2015, o cifră care se traduce în aproximativ 50 de milioane de pahare. Este un început.
Cramele Rhein din Azuga, care funcționează sub bagheta britanică Halewood Wines & Spirits, produce Rhein Extra după metoda clasică Champenoise și Prahova Valley, Lambrini și Millennium după metoda Charmat.
Cramele Carastelec, ieșite recent pe piață, se concentrează momentan pe o singură gamă de spumante- Carassia, iar Casa de Vinuri Cotnari își completează mărcile de vinuri liniștite Colocviu prin patru licori spumante, unul dintre ele ramificat din Feteasca Neagră.
Sursa foto: unsplash.com
