„Daţi-mi voie să vă povestesc cum am ajuns… intelectuală. Da, nu vă miraţi, aşa cred că se cheamă ce-am „păţit” eu. La lansarea colecţiei „Raftul Denisei”, a Editurii Humanitas, am făcut parte din „prezidiu”, împreună cu Gabriel Liiceanu, Denisa Comănescu, Simona Kessler, Mihaela Spineanu şi Florin Iaru. Desigur, m-am simţit exact ca fata aia care trece prin ring, sumar îmbrăcată, şi anunţă runda următoare la un meci de box, unde toată lumea a venit să vadă… box, nu pe fata aia frumuşică. Şi-acum stau şi mă întreb ce căutam la acea lansare şi probabil că asta se întrebau şi cei din sala plină de critici literari, traducători de carte, jurnalişti, scriitori… Răspunsul explicit nu l-a dat nimeni, dar l-am intuit şi am căpătat chiar şi curajul de a vorbi în faţa unei asemenea adunări pretenţioase. Ultimele statistici arată că românii citesc tot mai puţin şi preferă televizorul ca mijloc de legătură între starea de veghe şi cea de somn sau ca mijloc de informare, de educaţie, de relaxare, de emoţie… Aşa că soluţia asta aproape grecească de a mă invita ca pe un cal troian în cetatea oamenilor care iubesc cartea şi trăiesc citind pare o strategie sclipitoare de marketing.”, spune Mihaela pe blogul ei.
„Misiunea mea de om de televiziune era aceea de a transforma măcar o parte din telespectatori în cititori, de a atrage atenţia fanilor mei că binele spiritual vine mai degrabă dinspre bibliotecă decât dinspre… telecomandă şi că un parcurs reuşit în viaţă nu se împlineşte decât făcând popasuri de lectură. E greu să le explici asta tinerilor cuplaţi la Internet sau adulţilor care gâfâie încercând să-şi plătească facturile – dar merită, mi-am zis, mai ales când am constatat ce eforturi fac editurile noastre pentru a aduce cărţi minunate în librării şi ce interesanţi sunt oamenii care au despre ce vorbi, care au un vocabular amplu şi savuros, care n-au limbariţă, ci coerenţă, care nu urlă, ci vorbesc decent, ascultându-i şi pe ceilalţi… Despre asta e vorba, până la urmă – despre frumuseţea oamenilor care citesc, despre frumuseţea femeilor care citesc… Gândiţi-vă numai la câteva aspecte: vara, pe plajă, o femeie superbă care se unge întruna cu uleiuri şi îşi schimbă poziţiile precum gândurile ar putea fi „agăţată” de orice tânăr îndrăzneţ sau bătrân complexat, care pentru astfel de scopuri au venit în vacanţă. Aceeaşi femeie, cu o carte în mână, blochează pornirile golăneşti şi deschide apetitul mult mai de bun-simţ al unei elite de privitori. Cele mai multe femei frumoase pe care le-aţi cunoscut v-au dezamăgit la clasica deschidere a gurii spre a spune ceva interesant. Pe o scară de la 1 la 10, frumuseţea unei femei cu o lamentabilă expunere verbală scade până pe la 5-6 şi devine neinteresantă pentru perfecţionişti, dar uluitoare pentru cei care conduc maşini decapotabile.”, sunt remarcile pline de înţelepciunea vieţii pe care vedeta TV le dă drept povaţă cititorilor săi.
„Am văzut în televiziune zeci de fete frumoase care ar fi dat orice ca să devină vedete ale micului ecran şi nu pricepeau de ce au fost respinse la proba de vorbire… În mod tragic, unele au trecut această probă, dar mă liniştesc la gândul că au devenit doar cititoare de prompter sau au dispărut rapid de pe micul ecran. La fel au dispărut şi emisiunile culturale, în marea lor majoritate. Am găsit şi explicaţia: emisiunile aduceau în prim-plan o elită care ignora publicul neiniţiat cultural şi se adresau… tot elitei, care, în mod cert, nu-şi îmbogăţea cultura de la televizor. Doar în momentul în care intelectualii au coborât de pe soclu şi s-au adresat mulţimii prietenos şi nesfidător au început să capete audienţă. Intelectualii nu acceptă uşor invitaţii la emisiuni, pentru că nu-şi pot acorda discursul cu buricele goale sau răcnetele unui public plătit. Şi atunci, cine să ne mai amintească de bucuria lecturii, de farmecul unui roman bine scris, de importanţa deprinderii de a citi de la vârsta minunată a copilăriei? Poate că noi, cei care facem emisiuni de televiziune, avem datoria morală să reechilibrăm balanţa. Noi i-am îndepărtat pe tineri de bibliotecă, aşa că poate ar trebui să ne folosim influenţa spre a-i împrieteni din nou cu cartea.”, îşi continuă aceasta pledoaria.
„Auzim în jur oameni care se mândresc cu faptul că nu citesc şi că, totuşi, au reuşit în viaţă. Au casă, maşină, bani mulţi, succes la un public tembel şi nu văd rostul şederii cu o carte-n mână. E trist, e apăsător, e derutant – dar poate că trebuie să facem toţi efortul de a închide gurile urât mirositoare ale celor care umilesc cartea şi pe cititorii ei. Poate că nu e prea târziu să deschidem o carte, orice carte, spre a găsi răspunsurile la întrebările despre noi şi cei din jur. Poate că ne vom cântări altfel prietenii, valorile, timpul şi realizările. Poate vom fi mai frumoşi, mai bogaţi, mai receptivi emoţional. Poate vom redecora apartamentul în care trăim şi ne vom da seama că am greşit ascultând designerul care ne-a spus că nu se mai poartă bibliotecile… Poate că după cosmetică, masaje, sală, shopping vom pricepe că degeaba suntem la modă cu tot exteriorul nostru, dacă interiorul – creierul şi sufletul – este expirat, degradat, inert…”, mai adaugă Mihaela despre importanţa lecturilor.
„În momentul în care ajungi să citeşti doar etichete de pe haine şi instrucţiuni de spălare, înseamnă că interiorul tău nu mai există, iar în jur sunt doar oameni care îţi văd conturul şi pe care nu-i interesează cine eşti, ce simţi, ce visezi, ce poţi… N-ar fi rău să (te) închizi o vreme pentru renovare şi să începi să te preocupi de ultimele tendinţe în gândire, în vorbire, în gramatică, în inspiraţie, în cultura generală. Poate că în vacanţă vom face, în bagaj, mai mult loc pentru cărţi decât pentru farduri şi toale. Poate că ultima modă e chiar asta – să fii văzută citind şi ascultată povestind şi altora despre ce ai citit… Poate relansăm o modă care a făcut furori, dar nu pe podium, ci în rafturile importante ale vieţii… Poate, trăind emoţiile personajelor din cărţi, vei şti să-ţi regizezi mai bine povestea şi vei şti care sunt eroii tăi preferaţi… O carte nu-ţi poate face rău niciodată, iar plânsul la care te-ar supune te-ar apropia cu un pas de fericire… Orice carte citită în plus te face mai frumoasă şi mai dorită. Nu credeţi ? Încercaţi…”, este mesajul de încheiere al pasionatei de citit, Mihaela Rădulescu.
Citeşte şi: Mihaela Rădulescu, fără haine, pe masa de masaj! Mihaela Rădulescu îi face toate poftele iubitului ei! Vezi ce cadou i-a cerut Dani Oțil să-i cumpere de ziua lui  
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.