Raport al Curții de Conturi: milioane de lei din fondul cinematografic, acordate fără verificări. Centrul Național al Cinematografiei (CNC) „nu e capabil să stabilească dacă sumele deduse sunt legale” 

CNC funcționează ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii, având ca scop principal dezvoltarea industriei filmului în România şi punerea în aplicare a politicii şi strategiei sectoriale în domeniul cinematografiei. Asigură administrarea fondului cinematografic şi gestionarea mecanismelor şi modalităților de finanțare a activităților din sectorul cinematografiei. De asemenea, deține competența de reglementare a activităților din domeniul său, precum şi atribuții de urmărire şi control al respectării prevederilor legale în vigoare. 

Deduceri ilegale de peste două milioane de lei

Una dintre cele mai importante constatări în raportul Curții de Conturi se referă la modul în care contribuabilii la fondul cinematografic au utilizat mecanismul de finanțare directă. Potrivit raportului, în perioada 2024-2025, operatorii economici au dedus peste 2,1 milioane de lei din contribuțiile datorate, invocând finanțarea unor producții TV. „În fapt, suma a fost utilizată pentru finanțarea unor producții difuzate în cinematografe, care nu puteau beneficia de finanțare din fondul cinematografic, întrucât nu au fost producții de televiziune şi nici producții cinematografice realizate cu credit direct acordat de CNC”, se precizează în document. Mai grav, aceste deduceri au fost acceptate fără verificări reale din partea reprezentanților CNC. 

Astfel, fondul gestionat de instituție a fost privat de venituri importante, iar bugetul de stat a pierdut suplimentar prin diminuarea impozitului pe profit datorat, având în vedere că sumele datorate drept contribuții reprezintă cheltuială deductibilă la calculul profitului impozabil al operatorilor economici. 

Raportul făcut public la finalul lunii martie mai indică o problemă importantă în modul de funcționare a instituției, respectiv lipsa unui mecanism real de control intern. În numeroase cazuri, contribuabilii nu au depus la timp notificările către CNC sau au transmis documentații incomplete, nu au prezentat dovezi ale plăților sau au depus declarații nesemnate. Mai mult, există neconcordanțe evidente între baza de date a CNC și raportările contribuabililor. Practic, instituția nu este în stare să stabilească cu exactitate dacă sumele deduse sunt corecte sau legale. Această situație este explicată prin lipsa unor proceduri clare, dar și prin deficitul de personal și lipsa digitalizării. 

În lipsa unor instrumente moderne de verificare, sistemul funcționează fragmentat, cu evidențe ținute inclusiv în fișiere Excel. „În aceste condiții, la nivelul CNC nu se poate determina concordanţa între sumele deduse din contribuții cu nivelul finanțărilor stabilit prin contractele de finanțare directă încheiat cu producătorii (…) Nu au fost prezentate ordine de plată pentru toate sumele declarate de către contribuabili, în susţinerea reducerii contribuției la fondul cinematografic fiind identificate situații în care dovada plăților a fost transmisă în timpul misiunii de audit de conformitate”, se mai susține în raportul de control.

Film premiat la Cannes, finanțat fără verificarea documentelor justificative

Un alt capitol criticat de auditorii de la Curtea de Conturi vizează modul în care CNC acordă credite pentru producția de filme. În raportul de control se arată că până la 90% din finanțare (primele trei tranșe) este acordată fără verificări reale privind modul în care sunt cheltuiți banii în etapa de producție a filmului (pregătire și realizare), verificare menită să asigure că fondurile au fost utilizate în concordanţă cu destinația pentru care au fost alocate. Un exemplu concret este reprezentat de filmul „Trei kilometri până la capătul lumii”, finanțat cu 2,2 milioane de lei, pentru care a fost acordată aproape integral suma, deși nu au fost prezentate toate documentele justificative privind utilizarea fondurilor. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

Producția a fost finalizată, lansată în cinematografe și chiar premiată la Festivalul de Film de la Cannes, însă CNC nu deține, potrivit auditorilor, nici după un an documente care să confirme că banii publici au fost folosiți corect și în scopul pentru care au fost alocați.

„Această situație s-a produs ca urmare a neverificării de către CNC a tuturor documentelor referitoare la realizarea filmului, deținute de beneficiar, conform prevederilor contractuale și a necuprinderii în procedura privind acordarea de credite directe a unor precizări referitoare la modalitatea de verificare a documentelor privind utilizarea fondurilor publice alocate, conform prevederilor contractuale. Deși a acordat finanțare de 1.980.000 de lei și a cunoscut faptul că filmul a fost difuzat în luna octombrie 2024, CNC nu a întreprins niciun demers de verificare a respectării condițiilor contractuale”, precizează cei de la Curtea de Conturi.

Plăți de sute de mii de lei, dublate

Un alt caz semnalat de auditori vizează acordarea unui sprijin financiar de 257.956 de lei pentru calitate artistică, fără verificarea dacă acesta fusese deja acordat anterior pentru același beneficiar. Deși, ulterior, CNC a susținut că a făcut verificări punctuale, lipsa unei proceduri clare a creat riscul real ca aceleași sume să fie plătite de mai multe ori.

„Din verificările efectuate a fost constatat faptul că una dintre sursele de finanțare ale unui film de animație, declarat câştigător în sesiunea I a concursului organizat de către CNC în anul 2023 pentru acordarea creditelor directe de producție, a constituit-o sprijinul financiar pentru calitate artistică acordat atât producătorului (128.978 de lei), cât şi regizorului (128.978 de lei), pentru un alt film realizat de aceştia, care a fost selectat să participe la un festival în anul 2013. În acest context, plata sumei de 257.956 de lei, reprezentând sprijin financiar pentru calitate artistică pentru producătorul noului film de animație, s-a realizat fără ca personalul DFC să deţină o confirmare asupra unicității plății efectuate, în sensul că producătorul şi/sau regizorul filmului selecționat să participe la un festival în anul 2013, nu a mai beneficiat de acest drept în perioada 2013-2023”, au completat auditorii de la Curtea de Conturi.

Credite de 150 milioane de lei, fără confirmări de la beneficiari

O altă constatare se referă la evidența creditelor acordate. Dintr-un total de peste 352 milioane de lei, reprezentând credite pentru producții cinematografice acordate într-o perioadă de mai mulți ani, pentru 150 milioane de lei nu există confirmări de la beneficiari. Mai mult, în cazul a șapte contracte de credit, în valoare de 6,9 milioane de lei, CNC nu deține nici măcar date de contact ale beneficiarilor. Această situație face aproape imposibilă recuperarea banilor și indică deficiențe grave în administrarea fondurilor.

Auditorii au descoperit probleme și în etapa de monitorizare, respectiv diferențe foarte mari între veniturile reale ale unor filme și cele declarate către CNC. Într-un caz, un producător a raportat încasări de doar 16.414 lei, în timp ce datele oficiale indicau venituri de peste 320.000 de lei. S-a mai constatat că legislația actuală permite deduceri care reduc semnificativ sumele ce trebuie returnate către stat, favorizând astfel beneficiarii în detrimentul fondului cinematografic.

În plus, Curtea de Conturi a constatat că plățile efectuate de CNC nu respectă etapele legale ale execuției bugetare: lipsesc documente de angajare a cheltuielilor, nu există certificări privind legalitatea și realitatea plăților, iar ordonanțările sunt aprobate fără documente justificative. În aceste condiții, plățile sunt efectuate fără garanția că respectă cadrul legal în vigoare. 

„În urma evaluării sistemului de control intern de la nivelul Direcției Fond Cinematografic, pe lângă lipsa sau carențele privind procedurile operaționale aplicabile administrării fondului cinematografic, au fost identificate vulnerabilități privind managementul riscurilor, ca urmare neactualizării registrelor specifice şi neinstruirii personalului direcției referitor la managementul riscurilor. În acest sens, exemplificăm situația în care a fost încheiat un contract de credit direct peste termenul de 18 luni de la data comunicării către beneficiar a aprobării finanțării, fapt ce denotă funcționarea parțială a controlului intern, această situație fiind generată de faptul că nu a fost emisă o decizie a directorului CNC de prelungire a termenului inițial, procedându-se direct la încheierea contractului de credit”, se mai afirmă în raportul de audit.

Toate constatările Curții de Conturi au primit termene de implementare până la 31 decembrie 2026.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro