Cuprins:
Tatăl său, Constantin A. Ressu, magistrat și fost primar al Galațiului, avea și el o pasiune pentru pictură, influențându-l pe viitorul artist. În cartea sa „Însemnări” (1967), Camil Ressu mărturisește că pasiunea pentru pictură i-a fost insuflată de tatăl său, care obișnuia să evadeze din viața profesională în universul artistic.
Anii de studiu și influențele europene
După liceu, Ressu a urmat Școala de Belle-Arte din București, iar ulterior a studiat la Iași sub îndrumarea unor artiști precum Constantin Stahi și Gheorghe Popovici. După absolvire, a continuat studiile în München și Paris, unde a frecventat atelierul lui Jean Paul Laurens la Academia Julian. La Paris, Ressu a fost expus atât marilor opere ale artei clasice, cât și creațiilor pictorilor moderni, precum Van Gogh și Cézanne.
După întoarcerea în România, s-a stabilit în București, dedicându-se atât creației artistice, cât și colaborării cu publicații satirice. Totodată, a realizat o serie de lucrări inspirate din viața rurală, precum „Semănătorii” și „La arat”.
Contribuțiile în artă și educație
În perioada interbelică, Ressu a fost un promotor al realismului social în arta românească. În 1918, a participat la înființarea Societății „Arta Română”, ce a promovat o viziune artistică profund legată de realitățile sociale ale vremii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b460255387d8061c71a919f7184cd8aa.jpg)
Ca profesor și rector al Academiei de Arte Frumoase din București, Ressu a format numeroase generații de artiști plastici. A fost decorat cu titlul de Artist al Poporului și ales membru al Academiei Române, iar creațiile sale au devenit un simbol al umanismului și autenticității.
Moștenirea artistică a lui Camil Ressu
Opera sa, marcată de o viziune realistă și sobră, reflectă preocupările pentru viața rurală și lumea țărănească. Lucrări precum „Țărani la prânz” sau „Țărănci argeșene” surprind robusta poezie a satului românesc.
Ressu a excelat și în portretistică, realizând lucrări memorabile dedicate unor personalități precum Mihai Eminescu și Tudor Arghezi. Peisajele sale, inspirate din diverse regiuni ale României, sunt compuse cu o rigurozitate ce amintește de stilul lui Cézanne.
De-a lungul vieții, Camil Ressu a lăsat o moștenire artistică monumentală, contribuind semnificativ la evoluția artei românești.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ff5a27ac3e35c77cbb425e155ee0e949.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_faf523e21a6c816c29c732598832b5da.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_3a6fbc3418f2eb2060dd8302f918d2ee.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d41189663c21f56abff6375a2629ea98.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_48ad11d0e9fe2469bc82c7285cbbe53e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9c1c0e876d66214c24b4eff658a2b3fe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_93e895962c396889fbc1432740df30ad.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_469e00619038d1adc3a41f8eba5a3276.jpg)