Bebeluşul tău PLÂNGE? Iată CE SEMNIFICĂ PLÂNSUL lui

Diferenţe subtile în ţipetele unui bebeluş pot oferi indicii preţioase referitoare la problemele de dezvoltare şi neurologice ulterioare, cum ar fi dificultăţi în procesul de învăţare a limbii. De asemenea, caracteristicile plânsetului pot oferi cadrelor medicale o metodă prin care să cuantifice durerea atunci când tratează bebeluşii. Pe termen lung, oamenii de ştiinţă speră ca analiza plânsetului să permită doctorilor să detecteze afecţiunile şi să le trateze mult mai devreme decât astăzi.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Brown şi de la Women & Infants Hospital din Providence au conceput un program computerizat care ajută la analizarea plânsetului unui bebeluş. Specialiştii speră să ofere în scurt timp acest program cercetătorilor din întreaga lume pentru a le pemite acestora să analizeze tiparele de plâns ale bebeluşilor ce nu pot fi detectate de urechea umană.
Programul segmentează plânsetul bebeluşilor în segmente de 12,5 milisecunde şi măsoară înălţimea şi volumul sunetului, alături de alţi parametri. În total, software-ul evaluează 80 de parametri diferiţi ce ar putea fi folosiţi pentru a detecta riscul de a suferi de anumite probleme ce ameninţă sănătatea unui nou născut.
Cercetătorii nu au atins încă etapa în care ţipetele bebeluşilor pot indica o anumită boală, deşi acesta este scopul lor pe termen lung. Astăzi, plânsetul unui bebeluş poate dezvălui informaţii despre durerea pe care aceştia o percep şi despre sistemul lor nervos.
În anii ’60, cercetătorii au început să evalueze plânsetele bebeluşilor din cauza maladiei Cri du chat(ţipătul pisicii în franceză). Bebeluşii ce suferă de această afecţiune genetică rară au un plânset înalt caracteristic ce poate fi detectat uşor de urechea umană.
Înălţimea sunetului este dată de numărul de vibraţii pe secundă al corzilor vocale. Un plânset obişnuit al unui bebeluş este de aproximativ 400 de hertzi (cicluri pe secundă). În schimb, un bebeluş ce suferă de Cri du chat are un plâns de 1.000 de hertzi sau mai mare.
Un plânset poate comunica informaţii despre ce îl stimulează pe un bebeluş şi despre cum este afectat de stimularea senzorială. „Bebeluşii cu ţipete foarte înalte prezintă, foarte frecvent, şi alte semne ce sugerează că sistemul lor nervos se stresează uşor sau devine suprastimulat”, afirmă specialistul.
Plânsetele de durere prezintă, de regulă, o pauză mult mai mare între primul ţipăt şi cel de-al doilea. De asemenea, în acest caz primul plânset este de regulă mai zgomotos şi mai lung, deoarece bebeluşul trebuie să dea afară foarte mult aer, astfel că plânsetul poate dura 4-5 secunde în loc de 2-3 secunde.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE