Cum a ajuns Lucian Pahonțu să fie numit șeful SPP de către Traian Băsescu: „Mi l-au propus structurile, nu faci propuneri de capul tău”

Lucian Blaga a explicat cum a ajuns Lucian Pahonțu să fie șeful SPP

Senatorul PNL a precizat că recomandarea lui a venit și la inițiativa lui Anghel Andreescu, fost șef al SPP și superior al lui Pahonțu în cadrul Jandarmeriei, devenit ulterior general în rezervă. Potrivit site-ului de investigații Snoop, Andreescu este și nașul de cununie al lui Pahonțu.

„Erau oameni foarte buni, mi-au fost și mie recomandați de structuri. Normal că i-am recomandat ce mi-au propus structurile”, a declarat Blaga pentru sursa citată mai sus.

Lucian Pahonțu a fost numit șef al SPP în decembrie 2005, la scurt timp după ce Traian Băsescu a devenit președinte. Pahonțu a preluat astfel conducerea SPP de la Gabriel Naghi, devenind primul șef de serviciu numit de Traian Băsescu.

Întrebat dacă a efectuat verificări cu privire la trecutul lui Pahonțu înainte de a-l recomanda, Blaga a explicat că acesta era deja șef al Brigăzii de Intervenție a Jandarmeriei.

„Discutăm totuși de 2005, nu 1992-1993. Când recomanzi pe cineva, sunt 18-19 semnături până la ministru. Și e clar că făcuseră ei verificări”, a precizat fostul ministru de interne, pentru Hotnews.ro.

Băsescu susține că nu a știut de trecutul controversat al lui Lucian Pahonțu

Traian Băsescu a susținut că nu a avut cunoștință despre trecutul controversat al lui Lucian Pahonțu atunci când l-a numit în funcție.

„O mare surpriză pentru mine. Ar trebui să-și piardă funcția”, a spus fostul președinte într-un interviu acordat sursei citate mai sus. Băsescu a explicat că l-a cunoscut pe Pahonțu pe vremea când era primar general al Capitalei, remarcându-i implicarea în demolarea tarabelor ilegale de pe trotuare.

Traian Băsescu, după ancheta Recorder despre Lucian Pahonțu: „Ar trebui să își piardă funcția”

Fostul președinte Traian Băsescu i-a transmis lui Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), că a venit timpul să se retragă din funcție, în contextul recentelor dezvăluiri făcute de Recorder despre posibila implicare a acestuia în represiunea din timpul Revoluției din 1989.

Într-un interviu acordat postului B1 TV, Traian Băsescu a criticat longevitatea mandatului său de 21 de ani în fruntea SPP, dar l-a descris pe Pahonțu drept un ofițer capabil.

„Este un ofițer bun. Eu l-am cunoscut doar ca activând la Jandarmerie. A făcut din SPP un serviciu profesionist ale cărui servicii au fost cerute în mod repetat de oficiali ONU pentru vizite în Africa și în alte zone”, a declarat fostul președinte.

Cu toate acestea, el a subliniat că „ar trebui să-și piardă funcția”, având în vedere dezvăluirile făcute de Recorder. Băsescu a mai adăugat glumind că îl așteaptă pe Pahonțu „în Cișmigiu, la un șah sau o tablă”.

Recorder: „Generalul Pahonțu, șeful SPP, a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”

O investigație publicată de Recorder aduce în discuție un episod puțin cunoscut din trecutul șefului SPP. Jurnaliștii susțin că Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din Trupele de Securitate ale regimului comunist, fiind implicat în represiunea sângeroasă a Revoluției din decembrie 1989.

Conform documentelor descoperite, unitatea din care făcea parte Pahonțu, UM 0305 Băneasa, a fost mobilizată în perioada 17-22 decembrie 1989 pentru a înăbuși protestele din centrul Bucureștiului. În noaptea de 21 spre 22 decembrie, această unitate ar fi fost prezentă în zona baricadei de la Intercontinental, unde forțele de ordine au ucis 48 de persoane și au reținut și agresat sute de manifestanți.

Potrivit anchetei realizate de Recorder, ascensiunea lui Lucian Pahonțu în cadrul Trupelor de Securitate ar fi fost sprijinită de rudenia sa cu generalul Vasile Milea, fost ministru al apărării naționale în timpul regimului Ceaușescu. Tatăl lui Pahonțu ar fi fost văr primar cu generalul Milea, ambii provenind din comuna Lerești, județul Argeș.

Recorder: „Generalul Lucian Pahonțu a plagiat cel puțin 30% din lucrarea de doctorat”

O nouă investigație publicată de Recorder, semnată de jurnalista Alexandra Șerban, scoate la iveală acuzații grave de plagiat în teza de doctorat susținută în 2003 de generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Potrivit sursei citate, aproximativ 30% din lucrarea acestuia ar fi fost copiată din alte surse fără citare adecvată, inclusiv din „Regulamentul Trupelor de Securitate” din 1976.

Teza, intitulată „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită”, a fost elaborată sub coordonarea generalului (r) prof. univ. dr. Valentin Arsenie și susținută la Academia de Înalte Studii Militare, cunoscută azi ca Universitatea Națională de Apărare Carol I. Documentul are 205 pagini, dintre care 175 conțin textul propriu-zis al cercetării.

Recorder a analizat teza prin transcrierea integrală a textului, descoperind că 52 de pagini, însumând 761 de rânduri, sunt plagiate. Capitolele I, II și III conțin cele mai multe fragmente copiate, iar analiza a scos la iveală multiple nereguli: lipsa ghilimelelor, surse marcate inadecvat prin îngroșarea textului, note de subsol care nu corespund sursei indicate, dar și confuzii între numele autorilor și titlurile lucrărilor. În plus, primul capitol ar prezenta o numerotare haotică a notelor bibliografice.

Plagiat dintr-un document al fostului regim comunist

Una dintre sursele copiate fără citare ar fi „Regulamentul Trupelor de Securitate” din 1976, un document al fostului aparat de represiune comunist, care nu apare menționat în bibliografia lucrării. Din acest document ar fi fost copiate 210 rânduri, distribuite pe 13 pagini. Este de menționat că Lucian Pahonțu a activat ca ofițer al Trupelor de Securitate între 1987 și 1990, structură subordonată Departamentului Securității Statului.

În același an, 2003, generalul Pahonțu a publicat și volumul „Terorism și destabilizare”. Cartea include pasaje din teza sa de doctorat, dar și opinii controversate, precum regretul exprimat față de desființarea Miliției și Securității, dar și ironii la adresa victimelor Mineriadei din septembrie 1991, conform sursei citate anterior.

Libertatea a prezentat pasaje din lucrarea de doctorat a șefului SPP Lucian Pahonțu, publicată în 2003

Într-un articol realizat de Sidonia Bogdan, Libertatea a prezentat mai multe pasaje din teza de doctorat a șefului SPP, publicată în 2003.

În teza sa, realizată la Academia de Înalte Studii Militare, Pahonțu exemplifică vulnerabilitățile legate de apărarea obiectivelor strategice, făcând referire la „evenimentele din Decembrie 89”. Potrivit acestuia, în timpul Revoluției române, Trupele de Securitate nu au reușit să protejeze corespunzător clădirile publice, care au fost „supuse unor acțiuni de penetrare și devastare soldate cu victime și pagube materiale, atât în rândul celor care le agresau, cât și în rândul celor care le apărau”.

Pahonțu subliniază, în textul său, importanța clarificării responsabilităților în astfel de situații critice:

„Nu au fost urmate de identificarea nici până în prezent a vinovaților sau responsabililor acestor acțiuni, întrucât n-a existat și, încă nu există, prevederi legale care să stabilească precis cine – instituție sau persoană – organizează și conduce acțiunile tuturor forțelor de pază și apărare a obiectivelor respective în asemenea situații”.

Un alt episod controversat legat de numele lui Lucian Pahonțu a fost relatat de publicația Libertatea în noiembrie 2019. Jurnaliștii au analizat o lucrare intitulată „Comunicare și relații publice”, prezentată drept curs universitar și publicată în 2011 de Editura Sitech. Volumul figurează în catalogul Bibliotecii Naționale, însă nu apare în CV-ul oficial al șefului SPP.

La momentul respectiv, conducerea SPP a respins acuzațiile potrivit cărora generalul Lucian-Silvan Pahonțu ar fi autorul cărții. Într-o poziție oficială, acesta a susținut că persoana menționată pe volumul „Comunicare și Relații Publice” nu era generalul Pahonțu și că acesta nu ar fi predat la vreo instituție de învățământ și nu ar fi semnat respectiva lucrare. Reprezentanții SPP au calificat drept false informațiile referitoare la implicarea sa în redactarea cursului.

Ulterior însă, investigația jurnalistei Sidonia Bogdan a prezentat informații și documente care indicau că Lucian Pahonțu era, în fapt, autorul lucrării, contrazicând astfel explicațiile oferite inițial de șeful SPP.

Ce spune Lucian Pahonțu despre implicarea în Trupele de Securitate

Lucian Pahonțu a recunoscut că a activat în cadrul Trupelor de Securitate în decembrie 1989, însă neagă orice implicare directă în acțiunile represive împotriva protestatarilor din timpul Revoluției.

„În decembrie 1989, aveam 25 de ani, eram locotenent și comandant al unui pluton de transmisiuni în compania de asigurare de luptă și transport a UM 0305, Trupe de Securitate, din cadrul Ministerului de Interne. La momentul respectiv, Trupele de Securitate erau echivalentul Jandarmeriei Române de azi și nu trebuie confundate cu structurile de Securitate cu atribuții informativ-operative și de cercetare penală”, a declarat acesta.

Totodată, Pahonțu a relatat că în seara de 21 decembrie 1989, unitatea sa a fost mobilizată în trei locații din București, dar că nu a folosit muniție împotriva manifestanților.

„În jurul orei 21.00, am primit ordin să ne deplasăm pe platoul din fața restaurantului Cina și, în jurul orei 22.00, am primit ordin să intrăm în dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie (denumită în prezent str. Ion Câmpineanu), pe care nu l-am părăsit până la ora 2.00 (22 decembrie), când am primit ordinul să ne întoarcem la camioanele de transport ale unității, în care am rămas, în repaus, până în dimineața zilei de 22 decembrie 1989”.

Parcursul profesional al lui Lucian Pahonțu

Lucian Pahonțu a fost numit în fruntea SPP în 2005, de către Traian Băsescu, și a devenit unul dintre cei mai longevivi șefi ai unei structuri de securitate din România. Anterior, între 2002 și 2005, a fost comandant al Brigăzii Speciale de Intervenție Vlad Țepeș a Jandarmeriei Române.

În perioada 1999-2002, a ocupat funcția de șef de Stat Major la Brigada 11 Mobilă Jandarmi din București. În CV-ul său oficial, perioada 1987-1990 este descrisă vag, fiind menționate doar funcții generale în cadrul Ministerului de Interne. Conform Newsweek, acesta încasează un salariu net de 31.300 de lei ca șef al SPP, în timp ce adjunctul său câștigă 25.000 de lei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE