Oamenii de știință au turnat acid sulfuric într-un lac 17 ani, iar pH-ul a ajuns la 5,2. Apa și-a revenit, dar ce s-a întâmplat cu peștii este surprinzător

Lacul 223 face parte din Experimental Lakes Area (ELA)

Lacul 223 face parte din Experimental Lakes Area (ELA), un ansamblu unic de 58 de lacuri și bazine hidrografice din nord-vestul provinciei Ontario, rezervate cercetărilor științifice, relatează publicația Times of India.

În loc să studieze organisme individuale în laborator, cercetătorii pot manipula ecosisteme întregi pentru a analiza impactul presiunilor de mediu asupra chimiei apei și a populațiilor de pești.

Experimentul privind ploaia acidă a fost conceput pentru a reproduce acidificarea resimțită de ecosistemele de apă dulce în anii ’70.

„Adăugarea treptată de acid sulfuric ne-a permis să observăm cum răspund ecosistemele la schimbări lente, nu bruște”, explică cercetătorii citați de Times of India. Rezultatele au arătat cât de sensibile sunt rețelele trofice din ecosistemele de apă dulce la acidificare: mai multe specii de pești și nevertebrate au dispărut pe măsură ce condițiile s-au schimbat.

În anii 70 și 80, ploile acide reprezentau o problemă de mediu majoră

Oxizii de sulf și azot, eliberați în principal prin arderea combustibililor fosili, reacționau în atmosferă și formau compuși acizi care reveneau pe pământ sub formă de precipitații. Acest fenomen afecta sever ecosistemele de apă dulce din estul Americii de Nord și nordul Europei.

Potrivit IISD-ELA, cercetările desfășurate în Lacul 223 au fost esențiale pentru a demonstra impactul negativ al ploilor acide asupra rețelelor trofice.

„Cazul Lacului 223 a arătat clar cum emisiile industriale contribuie la declinul unor specii de pești”, scrie Times of India.

Ce au observat cercetătorii în timpul experimentului

În timpul experimentului, cercetătorii au observat o scădere a condiției corporale și a succesului reproductiv al unor specii de pești, în timp ce bibanul american aproape a dispărut. Păstrăvul de lac a fost, de asemenea, grav afectat, pierzând surse importante de hrană din cauza schimbărilor ecosistemice.

După ce experimentul s-a încheiat în 1993, chimia apei din Lacul 223 a revenit treptat la nivelurile anterioare. Cu toate acestea, ecosistemul viu al lacului nu a avut aceeași capacitate de regenerare.

IISD-ELA raportează că populația de păstrăv de lac este acum la mai puțin de jumătate față de cea inițială, iar creșterea peștilor este mult mai lentă. Un factor esențial al efectelor persistente este dispariția Mysis diluviana, o specie de nevertebrată indispensabilă în lanțul trofic al lacului.

Cercetătorii au început să reintroducă Mysis diluviana în Lacul 223 din 2019

Din 2019, cercetătorii au început să reintroducă Mysis diluviana în Lacul 223, pentru a testa dacă un ecosistem afectat de acidificare poate fi activ restaurat. Până în 2021, s-a confirmat că o nouă populație de Mysis s-a stabilit în lac.

Experții monitorizează în continuare impactul acestei intervenții asupra creșterii și supraviețuirii păstrăvului, dar și asupra concentrațiilor de mercur din pești.

Povestea Lacului 223 depășește acum simpla documentare a efectelor ploilor acide. Acest lac a devenit un experiment pe termen lung despre recuperarea ecologică, demonstrând că refacerea chimiei apei nu este suficientă pentru a restabili rapid un ecosistem.

„Schimbările din rețelele trofice și interacțiunile dintre specii pot persista zeci de ani după ce sursa inițială a poluării a fost eliminată”, concluzionează IISD-ELA.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE