În medie, jumătate dintre cărţile citite de femei sunt scrise de bărbaţi, în timp ce doar 20% dintre cărţile citite de bărbaţi sunt scrise de femei, remarcă jurnalista Mary Ann Sieghart, într-o analiză pentru The Guardian.
- Sieghart este preşedinta juriului unuia dintre cele mai prestigioase premii literare din Marea Britanie, care este acordat anual autoarei celui mai bun roman scris în engleză şi publicat în Regatul Unit.
Jurnalista a întrebat mai mulţi autori celebri din Marea Britanie cum au descoperit romanele semnate de femei şi care este cartea scrisă de o autoare de limbă engleză de care s-au ataşat cel mai mult. „Îmi place faptul că scriu foarte mult despre dragoste. Şi cred că este cel mai interesant subiect. Este mai interesant decât armele, e mai interesant decât poliţiştii, e mai interesant decât aventurile. Sunt lucrurile din viaţa noastră”, a răspuns romancierul Howard Jacobson.
Îmi place tonul moralității femeilor. Jane Austen este minunat de neiertătoare. Iubesc asta. Are un sarcasm grozav. Îmi place. Îmi plac ironiile lui Jane Austen și ale lui George Eliot. Îmi plac cruzimile lor sociale. Îmi place nivelul observaţiilor lor.
Howard Jacobson, scriitor britanic:
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/06/w56109717.jpg)
„Am devenit obsedat de textura scrisului și a observației și am început să înțeleg romanele ca pe o conversație a unei minți absolut delicioase”, susţine şi regizorul Richard Curtis, care a descoperit autoarele feminine în timpul pandemiei. Printre acestea se numără Anne Tyler, Ann Patchett, Ali Smith, Zadie Smith, Daphne du Maurier, Chimamanda Ngozi Adichie. „Am avut o adevărată epifanie în ceea ce privește romanele pe care le-am citit”, spune Curtis.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_71702dd9b4297d1809af958756e0088a.jpg)
Scriitorul Ian McEwan crede că motivul pentru care bărbaţii citesc mai puţin literatură scrisă de femei este că sunt mai interesaţi de violenţă decât de relaţii. Iar jurnalistul Andrew Marr spune că bărbaţii nu au fost în mod tradiţional încurajaţi să vorbească despre viaţa lor emoţională. „Or, dacă nu vorbeşti foarte mult despre asta, este mai puţin probabil să citeşti. Aşadar, refugiul în versiuni fantastice ale vieţii profesionale, cum ar fi poveştile despre soldaţi şi spioni, este mai atractiv, pentru că eviţi o zonă despre care îţi este foarte greu să vorbeşti şi nu eşti foarte sigur de cuvinte”, susţine Andrew Marr.
Există o mulțime de bărbați care scriu despre relații și părinți, despre disperare și sinucidere și despre toate modurile în care dragostea poate merge prost. Acesta a fost motorul literaturii engleze timp de trei secole și jumătate.
Ian McEwan, scriitor britanic:
Care sunt cărţile preferate ale scriitorilor britanici
Jurnalista Mary Ann Sieghart a întrebat mai mulţi autori publicaţi în volum care sunt cărţile semnate de femei care i-au impresionat şi care este motivul pentru care le-ar recomanda. Iată ce a răspuns fiecare:
Howard Jacobson: „Mijloc de martie”, de George Eliot
„Nu fiecare pagină din «Mijloc de martie» este o capodoperă a inteligenței pasionale, în care acțiunea este impregnată de gândire, iar gândul este modelat de sentiment; dar orice altă pagină este. Nici un bărbat sau femeie nu poate fi considerat educat dacă nu a citit această carte de cel puțin două ori”, răspunde scriitorul Howard Jacobson.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1de209dd353efeb4348cdcedf031dbad.jpg)
Ian McEwan: „A trebuit să eliminăm această postare”, de Hanna Bervoets
Scriitorul Ian McEwan spune că preferă literatura contemporană în detrimentului autoarelor precum Jane Austin, George Eliot sau Virginia Woolf. El recomandă romanul Hannei Bervoets, despre care spune că are o inteligenţă de scriitor care denotă deopotrivă duioşie, dar şi puterea de a privi în abis. Romanul vorbeşte despre „lucrătorii care îndură condiţiile grele de la locul de muncă, unde elimină postările urâte, crude şi înşelătoare de pe un site de socializare. Aceştia asistă zilnic, în cascade, la ceea ce este mai rău din natura umană, iar asta are efect asupra întregului grup de prieteni tineri”, explică Ian McEwan.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/05/virginia-woolf-autobiografia-jurnalul-unei-scriitoare.jpg)
Salman Rushdie: „Doamna Dalloway”, de Virginia Woolf
Autorul volumului „Versetele satanice” spune că bărbaţii ar trebui să citească volumul Virginiei Woolf „pentru că avem şi vieţi interioare”. Scriitorul a mărturisit că a recitit recent „Doamna Dalloway” şi a rămas uluit de frumuseţea frazelor şi de capacitatea autoarei de a pătrunde profund în viaţa interioară şi în gândurile personajelor sale.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_13a3287057a45556af1f00ef831fd575.jpg)
Richard Curtis: „Olive Kitteridge”, de Elizabeth Strout
Scenaristul, actorul şi regizorul Richard Curtis spune că „Olive Kitteridge” este capodopera autoarei sale preferate, Elizabeth Strout. „Simt că întreaga mea viaţă s-a îmbogăţit enorm şi sentimentul meu despre lume s-a adâncit zburând în cele din urmă în cealaltă jumătate a cerului”, explică Richard Curtis. Acesta spune că romanul l-a impresionat prin „umanitatea profundă a scriitoarei, structura sa remarcabilă – poveşti separate dintr-o viaţă care compun o imagine de ansamblu – şi propoziţiile perfecte pagină după pagină”.
Stuart Turton: „Zeul lucrurilor mici”, de Arundhati Roy
Scriitorul şi jurnalistul Stuart Turton susţine că „Zeul lucrurilor mici”, singura carte scrisă de Arundhati Roy, este, pentru el, volumul perfect: „Nu există un cuvânt irosit şi fiecare cuvânt este poezie. Este un scris magic, care are ceva de spus despre fiecare lucru important din viaţa noastră: amuzant, frumos, emoţionant şi jucăuş. Nimeni altcineva nu ar fi putut scrie aşa”.
Michael Donkor: „Drumul spre casă”, de Yaa Gyasi
Scriitorul şi profesorul de limba engleză Michael Donkor spune că „Drumul spre casă”, romanul de debut al autoarei ghaneze Yaa Gyasi, „împinge cu îndrăzneală posibilităţile unei ficţiuni istorice”. „Intim, dar expansiv, romanul urmăreşte moştenirile sclaviei şi ale colonialismului de-a lungul generaţiilor unei familii din Ghana. Una dintre multele realizări extraordinare ale lui Gyasi este capacitatea sa de a face toate personajele – mame aservite, dulgheri, academicieni – la fel de demne de angajamentul şi compasiunea susţinută a cititorului”, spune Michael Donkor.
Blake Morrison: „Regenerare”, de Pat Barker
Poetul englez Blake Morrison spune că romanul „Regenerare” prezintă perspectiva proaspătă a unei femei asupra războiului şi a traumei. „Regenerare” este primul volum din trilogia lui Pat Barker, acţiunea fiind plasată într-un spital din timpul Primului Război Mondial.
Andrew Marr: „Cvartetul anotimpurilor”, de Ali Smith
„Femeile văd părți ale acestei lumi care bărbaților adesea le scapă. Presupun că toate aceste cărți se transpun în temeri și experiențe pe care scriitorii mei bărbați preferați le evită. Dar ceea ce contează este calitatea; iar în prezent, cea mai mare parte a scrisului de cea mai înaltă calitate provine din voci feminine și mâini feminine”, susţine jurnalistul şi prezentatorul de televiziune Andrew Marr.
Acesta spune că volumele lui Ali Smith, „Cvartetul anotimpurilor”, sunt cărţile sale preferate, autoarea fiind „cea mai uşoară, mai spirituală şi mai provocatoare romancieră care scrie despre Marea Britanie modernă”. Un alt volum ales de Andrew Marr este „Small Thinkgs Like These”, semnat de Claire Keegan – „liber, senzual şi bântuitor”.
Sanjeev Bhaskar: „Să ucizi o pasăre cântătoare”, de Harper Lee
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/sa-ucizi-o-pasare-cantatoare-1024x644.jpg)
Actorul şi comediantul Sanjeev Bhaskar spune că volumul lui Harper Lee, „Să ucizi o pasăre cântătoare”, este una dintre cele mai bune cărţi pe care le-a citit.
„Mi-a deschis ochii asupra problemelor drepturilor civile din SUA, oferind, de asemenea, cel mai grozav model masculin despre care am citit vreodată. Sigur, mi-am dorit să fiu Elvis Presley sau Bruce Lee, dar niciodată nu mi-am dat seama că vreau să fiu precum Atticus Finch (personaj din volumul citat)”, spune Bhaskar.
Adam Thirlwell: „Chéri”, de Sidonie-Gabrielle Colette
Romancierul Adam Thirlwell spune că romanul „Chéri” ar trebui să permită bărbaţilor să gândească mai liber şi să fie mai flexibili. Volumul lui Sidonie-Gabrielle Colette a apărut în 1920 şi descrie relaţia unei femei mai în vârstă cu un bărbat mult mai tânăr.
Rob Doyle: „Oryx și Crake”, de Margaret Atwood
Pentru scriitorul Rob Doyle, romanul lui Margaret Atwood a avut acelaşi efect ca lectura celebrei cărţi scrise de George Orwell, 1984: „Fascinaţia îngrozită de a ne confrunta cu un viitor întunecat, uluitor în detaliile lui, mi s-a părut prea plauzibilă”, spune Rob Doyle.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_abca3128aa91ea15a86fa592f3025b5b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_34a3a93c6878fb45ddc9e736c3d430a2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_e913ae0acdbdba02e1a0809b96e0ca0b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_c37919c77bfbb28c51cd5f93706d59e4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_bdfcd5110271f69e93c6dd10478b3b59.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_3f4b32b045e87acb263f519878ef2dfd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_cb6a72a6e4740ea4ab6807e3777c94a3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_a178e878f97ec2267862a667773fba37.jpg)
Comentează
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.