România: 10 guverne în 12 ani. De ce anticipatele pot fi o soluție mai bună decât „stabilitatea” negociată între partide și șefii de servicii

În ultimii 12 ani (2014-2026), România a avut zece guverne votate de Parlament, și alți 4/5 premieri interimari.

Ponta, Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban, Cîțu, Ciucă, Ciolacu, Bolojan. Media de viață a unui guvern a fost de aproximativ 14 luni. În aceste condiții, stabilitatea pare o glumă. Multe dintre cele 10 guverne au fost rezultatul jocurilor de culise, în care politicieni, consiliați din spate de șefi ai serviciilor, au trimis votul românilor la coșul de gunoi. 

Prin racolări, uneori mită oferită pentru votul de învestitură (posturi bănoase la stat pentru rude sau contracte cu statul), democrația a fost pusă pe pauză pentru a face locul unor structuri guvernamentale lipsite de sprijinul popular.

În acest moment, România traversează o nouă criză politică, în care factorii de decizie fug ca dracu de tămâie de alegerile anticipate. Orice combinație (trădări, traseiști), orice „soluție imorală” e binevenită în fața variantei anticipatelor.

De ce să voteze poporul? Pentru că așa este normal. Când n-ai soluție politică, când variantele vehiculate sunt doar paleative, care nu pot rezista mai mult de câteva luni, nu e mai bine să lăsăm decizia la mână votanților?

„Dacă facem anticipate, câștigă AUR”, urlă „sistemul”. Personal, n-aș crede asta. E adevărat că AUR ar lua 35%, poate puțin mai mult, dar nu este suficient să guverneze. În schimb, PNL, aliat cu USR și alte forțe de dreapta ar cumula 30%, poate chiar mai sus. Cine ar pierde efectiv? PSD și „sistemul” de analiști și combinatori ai serviciilor. În această situație, PSD ar avea două variante: să-l elimine pe Grindeanu și să revină cu alți lideri alături de o coaliție cu PNL/USR sau să devină partenerul mai slab într-o majoritate cu AUR.

Totuși, după anticipate, cărțile pentru desemnarea premierului sunt la Cotroceni, unde, constituțional, președintele Nicușor Dan, cu un AUR sub 50%, poate desemna pe cine dorește. Așa că întrebarea actuală este „De ce Nicușor Dan nu vrea această soluție?”.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE