Cauza formării cheagurilor de sânge după vaccinarea anti-COVID a fost identificată de cercetători

Afecțiunea, cunoscută sub denumirea de trombocitopenie și tromboză imună induse de vaccin (VITT), se declanșează atunci când sistemul imunitar atacă din greșeală o proteină a propriului organism, numită factorul plachetar 4.

În mod normal, anticorpii care interacționează cu această proteină fac parte dintr-un răspuns imunitar standard. Însă la pacienții cu VITT, acești anticorpi devin neobișnuit de „lipicioși”, unindu-se în grupuri mari de proteine (complexe imune) care provoacă acele cheaguri de sânge periculoase.

Până de curând, modul exact în care vaccinul declanșa această anomalie a rămas un mister.

Descoperire realizată din întâmplare

O echipă de cercetători din Australia, Canada și Germania a analizat probele a 100 de pacienți cu VITT din întreaga lume.

Răspunsul a venit datorită unei coincidențe fericite: doi dintre acești pacienți donaseră sânge înainte de pandemie, iar probele lor, stocate în congelatoarele serviciului german de sânge, au oferit date prețioase despre starea sistemului lor imunitar dinaintea vaccinării.

S-a descoperit că anticorpii responsabili de VITT reacționează, inițial, la o proteină specifică adenovirusului, numită proteina VII.

Acești anticorpi provin, cel mai probabil, din „memoria” sistemului imunitar formată în urma unor infecții banale cu adenovirusuri din copilărie, care provoacă de obicei simptome de răceală ușoară.

În timpul unui răspuns imunitar normal, celulele care produc anticorpi suferă mici modificări genetice aleatorii pentru a deveni mai eficiente.

Cercetătorii au observat că toți pacienții cu VITT prezentau aceeași modificare precisă. Modificarea unei singure secțiuni a anticorpului i-a conferit acestuia capacitatea de a se atașa extrem de puternic de factorul plachetar 4.

De ce este afecțiunea atât de rară

Studiul arată că, pentru ca VITT să apară, este nevoie de coincidența a două evenimente biologice cu o probabilitate foarte redusă de a se întâmpla simultan:

• Moștenirea genetică: persoana trebuie să fie purtătoarea unei variante genetice specifice a sistemului imunitar.
• O mutație aleatorie: o mutație extrem de rară trebuie să se producă fix într-una dintre celulele producătoare de anticorpi care reacționează la adenovirus.

Doar atunci când aceste două condiții sunt îndeplinite simultan, sistemul imunitar începe să atace factorul plachetar 4.

De ce este importantă această descoperire în prezent

Chiar dacă pandemia s-a încheiat, tehnologia vaccinurilor pe bază de adenovirus rămâne un instrument medical esențial.

Aceste seruri sunt versatile, ieftine de produs și ușor de distribuit la nivel mondial, putând salva din nou vieți în fața unei viitoare pandemii.

Descifrarea acestui mecanism le oferă acum oamenilor de știință posibilitatea de a modifica structura viitoarelor vaccinuri pentru a preveni declanșarea acestei reacții rare.

În plus, descoperirea deschide noi orizonturi în înțelegerea altor afecțiuni medicale grave care implică atacul anticorpilor asupra factorului plachetar 4, cum ar fi episoadele de cheaguri recurente inexplicabile, avorturile spontane repetate sau accidentele vasculare cerebrale la nou-născuți.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE