Ce înseamnă că un oraş este capitală culturală europeană
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La doi ani față de cum era prevăzut inițial și după un deceniu scurs de la deschiderea dosarului de candidatură, Timișoara a intrat oficial pe 17 februarie 2023 în categoria selectă a orașelor care au îmbrăcat straiele de Capitală Europeană a Culturii, alături de Elefsina (Grecia) și de Veszprem (Ungaria). Acestea se alătură celor peste 60 de orașe selectate în anii precedenți, atât din UE, cât și din afara uniunii. Pe parcursul anului curent, noile capitale europene ale culturii vor celebra deținerea acestui prestigios titlu printr-o serie de evenimente, expoziții și spectacole. În continuare îți vom explica ce înseamnă titlul de Capitală Euopeană.
Cuprins:
Timișoara, Capitală Culturală Europeană
În urmă cu șapte ani, Timișoara câștiga titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru 2021. Dar, în contextul pandemic din ultima perioadă, Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene a hotărât să întrerupă programul, iar 2023 a fost desemnat anul culturii la nivel continental. Celelalte trei orașe candidate din România au fost în 2016 municipiile București, Baia Mare și Cluj-Napoca.
A fost nevoie de investiții totale de 150 de milioane de euro înainte ca orașul reprezentativ al Banatului românesc să devină cu acte în regulă capitală culturală a Europei. Acești bani au mers în infrastructură culturală locală, cele mai vizibile îmbunătățiri fiind revalorificarea unor locuri de patrimoniu cultural ale orașului care rămăseseră de zeci de ani în voia sorții.
Sloganul anului cultural 2023 este „Shine your light!! (n.n. – Luminează-ți orașul!), iar tema luminii se potrivește de minune urbei de pe Bega în primul rând datorită faptului că a fost dintotdeauna un oraș inovativ, care se poate lăuda cu mai multe premiere sociale, culturale și tehnologice. Să nu uităm că, în 1884, a fost primul oraș european care a oferit iluminat stradal electric, iar după mai bine de un secol, în 1989, aici a început revoluția împotriva dictaturii ceaușiste, care ne-a făcut să vedem luminița de la capătul tunelului după 45 de ani de comunism.
Victoria revoluției de la Timișoara a fost posibilă doar prin jertfa românilor, maghiarilor, germanilor, sârbilor și membrilor altor grupări etnice, care conlocuiesc în acest oraș de sute de ani în armonie și bună înțelegere, în spiritul toleranței și al respectului reciproc, principiile de bază care caracterizează casa Europei.
În plus, Timișoara are o șansă unică să renască nu doar în plan cultural, ci și din punct de vedere economic și social. Câștigarea acestui titlu reprezintă o excelentă oportunitate pentru dezvoltarea pe termen lung nu doar a orașului, ci și a întregii regiuni, recâștigarea încrederii de sine a locuitorilor orșului, precum și posibilitatea de a-și redefini identitatea într-o Europă tot mai agitată și mai nesigură. Și toate acestea, prin forța culturii. Faptul că Timișoara a fost desemnată Capitală Europeană a Culturii reprezintă, practic, o recunoaștere a meritelor unei comunități care s-a făcut remarcată de-a lungul istoriei și care are ce oferi, mai ales datorită infrastructurii culturale și încrederii locuitorilor că investițiile în acest domeniu pot aduce bunăstare.
Ce este titlul de Capitală Europeană a Culturii
Programul de acordare a titlului de „Capitală Europeană a Culturii” a fost demarat de către Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene în iunie 1985, la inițiativa ministrului grec al culturii de la acea vreme, Melina Mercouri, și a omologului său francez, Jack Lang. Până în 2001, programul a fost denumit „Oraşul european al culturii”.
Programul a fost conceput pentru a sprijini bogăția și diversitatea culturală la nivel continental, dar și pentru conștientizarea istoriei și a valorilor europene comune, se precizează pe site-ul oficial al Comisiei Europene. Prin acordarea acestui titlu se stimulează turismul durabil și se promovează dezvoltarea orașelor prin forța culturii. În același timp, acest titlu are un impact pozitiv pe termen lung din punct de vedere cultural, social și economic, atât pentru orașele desemnate, cât și pentru regiunile învecinate.
De-a lungul timpului, programul „Capitală Europeană a Culturii” a devenit unul dintre cele mai ambițioase proiecte culturale la nivel continental, dar și una dintre cele mai cunoscute și mai apreciate acțiuni ale Uniunii Europene. Titlul de „Capitală Europeană a Culturii” este atribuit unuia sau mai multor orașe pe o perioadă de un an. O dată la trei ani poate fi desemnat un oraș dintr-o țară candidată sau dintr-un potențial candidat. Pentru a fi selectate, orașele candidate trebuie să elaboreze un program cultural cu o puternică dimensiune europeană prin care să se promoveze implicarea activă a locuitorilor și a comunităților lor.
Ce reprezintă titlul de Capitală Europeană a Culturii
Deși pentru unii titlul ar putea părea lipsit de însemnătate, acesta reprezintă o excelentă oportunitate pentru oraşele desemnate pentru a-şi îmbunătăți imaginea, pentru a-şi regândi dezvoltarea prin cultură, pentru a-şi consolida poziţia pe harta Europei, pentru a atrage mai mulţi turişti și pentru a găsi cele mai bune soluții pentru soluționarea problemelor comune. Totodată, titlul contribuie din plin la procesul de dezvoltare urbană, a industriilor creative şi la promovarea imaginii oraşului respectiv pe plan internaţional, potrivit site-ului Timișoara2023.eu.
Statutul de capitală culturală europeană poate genera zeci și chiar sute de lucrări de construcţie şi de restaurare a diverselor clădiri și monumente de patrimoniu, numeroase evenimente culturale organizate în anul în care orașul respectiv deţine acest titlu, servicii pentru toate acestea şi, nu în ultimul rând, noi locuri de muncă. Altfel spus, titlul de „Capitală Europeană a Culturii” conferă unui oraş posibilitatea de modernizare a infrastucturii, de atragere de noi investiţii, de dinamizare a imaginii urbei şi, totodată, a întregii regiuni.
În ceea ce privește investițiile, trebuie menționat faptul că fiecare oraș ales drept Capitală Europeană a Culturii primește o finanțare în valoare totală de 1,5 milioane de euro prin care se urmărește să se declanșeze și alte investiții pentru diverse proiecte viitoare de revitalizare privind patrimoniul cultural și atractivitatea culturală.
Țara noastră a mai avut înainte de Timișoara o capitală europeană a culturii, și anume Sibiu care, în 2007, a fost desemnat alături de orașul Luxemburg.
Câte orașe au fost desemnate Capitală Europeană a Culturii
Până în anul 2022, 62 de orașe de pe Bătrânul Continent fuseseră desemnate drept capitale culturale, începând cu Atena (Grecia), în 1985, și terminând, anul trecut, cu Kaunas (Lituania), Esch-sur-Alzette (Luxemburg) și Novi Sad (Serbia), scrie site-ul oficial al Comisiei Europene. Cum spuneam, actualele capitale europene ale culturii sunt Timișoara (România), Elefsina (Grecia) și Veszprem (Ungaria).
Anul 2000, care a fost denumit „anul mileniului”, a fost tratat într-un mod aparte de către Uniunea Europeană, pentru a sublinia moștenirea durabilă și contribuția orașelor europene la realizările culturii și civilizației mondiale. Astfel, au fost desemnate nu mai puțin de nouă orașe, inclusiv două din țări care urmau să adere la UE la data de 1 mai 2004. Acestea au fost Avignon (Franța), Bergen (Norvegia), Bologna (Italia), Bruxelles (Belgia), Helsinki (Finlanda), Cracovia (Polonia), Praga (Cehia), Reykjavík (Islanda) și Santiago de Compostela (Spania). Din cauza efectelor provocate de criza pandemică de coronavirus, Comisia Europeană a propus, în august 2020, să ofere orașelor Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda) posibilitatea de a-și prelungi titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2020” până la data de 30 aprilie 2021.
În același timp, au fost desemnate deja capitalele europene ale culturii până în anul 2027, și anume:
- 2024: Bad Ischl (Austria), Tartu (Estonia) și Bodø (Norvegia);
- 2025: Chemnitz (Germania) și Nova Gorica (Slovenia);
- 2026: Oulu (Finlanda) și Trenčín (Slovacia);
- 2027: Liepāja (Letonia), Évora (Portugalia), acesta din urmă aflându-se în așteptarea aprobării finale din partea autorităților naționale.
Pentru anul 2028 vor fi desemnate trei orașe, câte unul din Cehia, Franța și, respectiv, o țară AELS/SEE, o țară candidată sau un potențial candidat la aderarea la UE. În anul 2029, orașele capitale europene ale culturii vor fi alese din Polonia și Suedia.
Ce prevede programul „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii”
Programul național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” pus la punct pentru anul cultural 2023 beneficiază de un angajament durabil din partea autorităților locale, regionale și naționale.
Ministerul Culturii a modificat legislaţia românească în vigoare care reglementează expres modul de finanţare a acestui program, cu implementare multianuală, pentru perioada 2019-2024 prin OUG nr. 83/2022 pentru modificarea şi completarea OG nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, precum şi pentru modificarea OUG nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional „Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și prin Legea nr. 286/2022 privind aprobarea OUG nr. 83/2022.
Contribuția financiară guvernamentală multianuală pentru programul naţional „Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”, prin Ministerul Culturii, este în valoare totală de 166.638 lei, din care 51.979 lei sunt destinați Programului cultural, iar 114.659 lei Programului de investiții. Programul cultural actualizat aprobat de Ministerul Culturii poate fi vizualizat AICI.
În data de 16 decembrie 2022, Comisia Europeană a publicat Raportul final de monitorizare a pregătirilor naționale pentru programul „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023”, care reflectă evoluțiile derulate la nivel guvernamental și local, accentuând importanța progreselor realizate în ultimele luni. În acest context, juriul format din experți independenți a recomandat Comisiei Europene să acorde programului cultural „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023”, Premiul Melina Mercouri, care este în valoare de 1,5 milioane de euro. Această distincție recompensează orașele care respectă angajamentele pe care și le asumă în momentul depunerii candidaturii.
