Cum să te adaptezi mai ușor la trecerea la ora de iarnă 2025

Când este ora de iarnă 2025

În cele mai multe țări din Europa, ca și în România, schimbarea orei are loc de două ori pe an: în ultima duminică din martie se trece la ora de vară, iar în ultima duminică din octombrie se revine la ora de iarnă (care este ora oficială standard).

Trecerea la ora de iarnă 2025 are loc în ultima duminică din octombrie, ceasurile se dau înapoi cu o oră, astfel încât ora 4.00 devine ora 3.00. Mai exact, vom trece la ora de iarnă 2025 în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Aceasta aduce România înapoi la ora standard.

De ce trecem la ora de iarnă

Schimbarea orei, respectiv trecerea la ora de iarnă, este o măsură introdusă cu scopul principal de a utiliza cât mai eficient lumina naturală a soarelui. Pe parcursul anului, durata zilei variază în funcție de anotimp, iar prin ajustarea orei oficiale, oamenii pot desfășura mai multe activități în timpul orelor cu lumină naturală, reducând astfel nevoia de iluminat artificial și, implicit, consumul de energie.

Originea acestei practici datează din secolul al XVIII-lea, când Benjamin Franklin a sugerat pentru prima dată că trezirea mai devreme în timpul verii ar putea duce la economii importante de lumânări.

Totuși, ideea a devenit realitate abia în secolul al XX-lea, în timpul Primului Război Mondial, când mai multe țări europene au decis să introducă schimbarea orei pentru a economisi combustibil și energie electrică, necesare efortului de război. Măsura s-a dovedit eficientă și, ulterior, a fost adoptată și în timp de pace, din motive economice.

În esență, schimbarea orei presupune două momente distincte. Trecerea la ora de vară, când ceasurile se dau înainte cu o oră, și revenirea la ora de iarnă, ora standard, când ceasurile se dau înapoi. Ora de iarnă este, așadar, considerată „ora reală”, în timp ce ora de vară este o ajustare temporară.

De-a lungul timpului însă, utilitatea reală a acestei măsuri a fost tot mai mult pusă sub semnul întrebării.

Odată cu evoluția tehnologiei, consumul de energie nu mai depinde atât de mult de iluminatul artificial, ci mai ales de încălzire, climatizare și dispozitive electronice, asupra cărora schimbarea orei are un impact redus.

Mai mult, numeroase studii au arătat că modificarea orei poate afecta ritmul biologic al oamenilor, somnul, productivitatea și chiar sănătatea cardiovasculară. Din aceste motive, în ultimii ani s-a discutat intens la nivel european despre renunțarea la această practică.

Cum ne poate influența trecerea la ora de iarnă

Schimbarea orei, deși pare un detaliu minor, are efecte asupra organismului și asupra modului nostru de viață.

În fiecare toamnă, la sfârșitul lunii octombrie, revenim la ora de iarnă, ceea ce înseamnă că diminețile devin o idee mai luminoase, iar serile se întunecă mai devreme. Această modificare, deși logică din punctul de vedere al alinierii cu lumina naturală, aduce o serie de influențe asupra ritmului biologic, stării de spirit, somnului și chiar asupra performanței noastre zilnice.

Perturbarea ritmului circadian

Organismul uman este reglat de un mecanism intern numit ritm circadian, un ceas biologic care controlează momentele în care ne este somn, când ne trezim, când avem cea mai mare energie.

Acest ritm este influențat în primul rând de lumină. Când soarele răsare, creierul primește semnalul că a început ziua, scade secreția de melatonină, hormonul somnului, și crește nivelul de cortizol, hormonul care ne ajută să fim activi și vigilenți. Când lumina scade, procesul se inversează, crește melatonina și organismul se pregătește pentru odihnă.

Atunci când trecem la ora de iarnă, echilibrul acestui mecanism este perturbat temporar. Deși teoretic câștigăm o oră de somn în noaptea schimbării, organismul nostru are nevoie de cel puțin câteva zile pentru a se adapta la noul ritm.

Lipsă de energie

Efectele nu se limitează doar la somn. Trecerea la ora de iarnă înseamnă că lumina naturală dispare mult mai devreme în cursul zilei. Astfel, când ieșim de la serviciu sau de la școală, afară este deja întuneric. Lipsa luminii solare are un impact direct asupra dispoziției noastre, deoarece scade nivelul de serotonină, un neurotransmițător asociat cu starea de bine și echilibrul emoțional. Din acest motiv, în lunile reci și întunecate, mulți oameni se simt mai triști, mai lipsiți de energie sau chiar ușor depresivi. Acest fenomen este cunoscut sub numele de tulburare afectivă sezonieră și este legat tocmai de reducerea expunerii la lumină naturală.

Efecte fiziologice

Pe lângă influențele asupra stării psihice, schimbarea orei poate avea și efecte fiziologice. Unele studii arată că în perioada imediat următoare modificării orei crește ușor riscul de accidente rutiere sau de muncă, din cauza scăderii atenției și a adaptării incomplete la noul program. De asemenea, pot apărea fluctuații ale tensiunii arteriale, tulburări de apetit sau senzația de somnolență în momente nepotrivite.

Cum să te adaptezi mai ușor la trecerea la ora de iarnă

Este bine de știut că nu toți oamenii sunt afectați în aceeași măsură. Persoanele care au un program regulat de somn, care se expun zilnic la lumină naturală și care mențin o rutină echilibrată se adaptează mai repede. În schimb, cei care dorm puțin, lucrează în ture sau petrec mult timp în spații închise simt mai acut această trecere.

Adaptarea conștientă la noul orar și respectarea unui stil de viață echilibrat sunt esențiale pentru a trece fără probleme prin această tranziție.

Așadar, sunt câteva lucruri pe care le putem face pentru a ne adapta mai ușor la schimbarea orei:

Adaptarea programului de somn

Cu câteva zile înainte de schimbarea orei, este bine să mergem la culcare și să ne trezim cu 10-15 minute mai devreme în fiecare zi. În felul acesta, organismul are timp să se obișnuiască treptat cu noul orar.

După trecerea efectivă la ora de iarnă, este recomandat să păstrăm un orar de somn regulat, adică să mergem la culcare și să ne trezim la aceleași ore, chiar și în weekend. Somnul de calitate, odihnitor, ajută creierul să recalibreze secreția hormonilor care reglează ritmul circadian.

Expunerea la lumină naturală

Un alt aspect foarte important este expunerea la lumină naturală. Lumina este principalul semnal pentru ceasul nostru biologic. De aceea, dimineața este bine să ne expunem cât mai repede la lumina zilei, fie deschizând larg draperiile, fie petrecând câteva minute afară, la aer curat.

Chiar și o plimbare scurtă dimineața ajută la reglarea secreției de melatonină și la creșterea nivelului de energie. În schimb, seara ar fi bine să evităm lumina artificială puternică, mai ales pe cea albastră emisă de ecranele telefoanelor, tabletelor sau televizoarelor. Aceasta poate amâna instalarea somnului și încurca adaptarea organismului la noul ritm.

Activitate fizică

Activitatea fizică regulată este un alt aliat important. Mișcarea stimulează circulația, eliberează endorfine, hormonii bunei dispoziții, și contribuie la un somn mai odihnitor. Nu este nevoie de exerciții intense. O plimbare zilnică de 30 de minute sau o sesiune scurtă de stretching pot face minuni. Ideal este să facem sport în prima parte a zilei, pentru a nu energiza corpul prea târziu, înainte de culcare.

Alimentație echilibrată

Odată cu venirea toamnei și a frigului, organismul tinde să ceară mai multe calorii, iar senzația de oboseală ne poate îndemna spre alimente dulci sau bogate în grăsimi.

Totuși, pentru a ajuta corpul să se adapteze, este bine să alegem mese regulate, bogate în legume, fructe și proteine de calitate. Alimentele care conțin magneziu, triptofan și vitamina B6, precum bananele, ovăzul, peștele, ouăle sau semințele, susțin secreția naturală de melatonină și serotonină, ajutând la reglarea somnului și la menținerea unei stări mentale pozitive.

În schimb, cafeaua, alcoolul sau mesele foarte consistente luate târziu pot perturba somnul și trebuie evitate seara.

Crearea unui mediu potrivit pentru somn

Dormitorul ar trebui să fie un spațiu liniștit, aerisit, cu o temperatură moderată și lumină difuză. O mică rutină de relaxare înainte de culcare, o carte, o baie caldă, o muzică liniștită, ajută creierul să intre în modul de odihnă.

Ascultarea propriilor nevoi și relațiile bune

Răbdarea și ascultarea propriului corp sunt cele mai importante. Pentru majoritatea oamenilor, adaptarea completă la ora de iarnă durează câteva zile până la o săptămână. În această perioadă, este bine să nu ne forțăm peste măsură, să ne oferim timp pentru odihnă și să ne organizăm activitățile într-un ritm mai blând.

Ieșirile cu prietenii, hobby-urile, momentele petrecute cu familia sau simplele activități care aduc plăcere ajută la menținerea echilibrului emoțional.

Descoperă și 10 obiceiuri zilnice care îți pot îmbunătăți starea de spirit

Sursă foto – Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE