Peste 1.000.000.000 de dolari costă noul canal de 45 de kilometri care ar urma să lege Marea Neagră de Marea Marmara

Proiectul este prezentat de guvernul turc drept o investiție strategică, dar lucrările avansează greu. În jurul canalului există încă multe semne de întrebare legate de costuri, finanțare, mediu, drept internațional și efectele pe termen lung asupra Istanbulului.

Canalul Istanbul, paralel cu Bosforul

Canalul Istanbul ar urma să taie partea europeană a orașului Istanbul și să creeze o nouă cale de navigație între Marea Neagră și Marea Marmara. De acolo, navele pot ajunge mai departe spre Marea Mediterană. Ruta este folosită de nave comerciale din Rusia, Ucraina, Bulgaria, România și Georgia, dar și de vase care transportă energie și produse industriale.

Guvernul turc spune că noul canal ar reduce presiunea de pe Bosfor, o trecere naturală îngustă, aglomerată și aflată foarte aproape de zone dens populate. Autoritățile de la Ankara susțin că astfel ar scădea riscul unor accidente cu nave mari sau cu încărcături periculoase. Potrivit Blic, proiectul prevede și lucrări conexe, precum port, marină, zonă de agrement și centru logistic.

Proiectul de 45 de kilometri, estimat la peste un miliard de dolari

Canalul ar urma să aibă 45 de kilometri lungime și o adâncime de 20,75 de metri. Valoarea estimată în materialele oficiale este de 75 de miliarde de lire turcești, adică peste un miliard de dolari, iar proiectul ar urma să fie realizat prin parteneriat public-privat.

Costul final rămâne însă una dintre marile necunoscute. În 2025 se estima o valoare de 1,95 de miliarde de dolari, în timp ce analize internaționale mai vechi indicau sume mult mai mari, între 10 și 20 de miliarde de dolari, în funcție de lucrările asociate și de modelul de finanțare.

Deși proiectul a fost lansat printr-o ceremonie în 2021, iar podul Sazlidere a început să fie construit, canalul nu a avansat într-un ritm constant. Blic scrie că planul a fost practic blocat de dificultăți financiare, instabilitate economică și opoziție publică, deși autoritățile turce au transmis că vor continua lucrările atunci când vor exista fonduri potrivite.

Miza pentru Marea Neagră și comerțul global

Canalul Istanbul are o miză importantă pentru zona Mării Negre. După războiul dintre Rusia și Ucraina, regiunea a devenit și mai importantă pentru exporturi agricole, transport de energie, securitate militară și circulația mărfurilor între porturile din Europa de Est, Caucaz și Mediterană.

Blic scrie că proiectul a căpătat greutate și pe fondul discuțiilor despre marile blocaje maritime ale lumii. Când o strâmtoare devine aglomerată, blocată sau amenințată, armatorii, asigurătorii și cumpărătorii de mărfuri refac calculele de risc, timp și costuri. Efectele pot ajunge până la prețurile combustibililor și ale produselor industriale.

Canalul Istanbul, prezentat ca fiind cu riscuri uriașe

Canalul Istanbul este unul dintre cele mai controversate proiecte ale Turciei. Opoziția, o parte a publicului, autoritățile locale și ecologiștii critică investiția și spun că riscurile sunt prea mari. Una dintre cele mai importante probleme este impactul asupra mediului. Specialiștii avertizează că nordul Istanbulului este deja sub presiunea unor megaproiecte, precum aeroporturi, autostrăzi și noi zone urbane. Acestea afectează pădurile din nordul orașului și fragmentează coridoare ecologice importante pentru biodiversitate.

O altă teamă este legată de diferența naturală dintre apele Mării Negre și cele ale Mării Marmara. Marea Neagră primește ape din mari râuri ale Europei de Est și are o salinitate mai redusă. Bosforul menține o circulație complexă între aceste ape.

Deschiderea unui canal paralel ar putea să modifice curenții, oxigenarea și compoziția apei, potrivit studiilor și analizelor citate de specialiști în inginerie costieră și ecologică, dar și riscuri de poluare semnificativă și posibil ireversibilă.

Există și temeri privind aprovizionarea cu apă a Istanbulului. Ecologiștii și autoritățile locale care se opun proiectului spun că lucrările ar putea afecta rezervoare de apă dulce aflate în apropierea traseului, într-un oraș care se confruntă deja cu presiune urbană, creștere a populației și riscuri climatice.

Pariul politic al lui Erdogan

Canalul Istanbul a fost anunțat de Recep Tayyip Erdogan în 2011, când era premier. De atunci, proiectul a fost tratat ca una dintre marile investiții de infrastructură ale taberei sale politice. Guvernul turc îl prezintă ca pe o lucrare care poate aduce avantaje logistice, reorganizare urbană și o creștere a influenței Turciei pe rutele dintre Marea Neagră și Mediterană.

Opoziția spune însă că Executivul de la Ankara pune pe primul loc un proiect scump și riscant pentru mediu, în loc să investească în locuințe sigure, infrastructură rezistentă la cutremure și protejarea resurselor de apă. Administrația municipală s-a poziționat împotriva canalului, în timp ce guvernul central îl susține.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE