Ora de iarnă 2025 – când dăm ceasurile înapoi

De ce trecem la ora de iarnă

Ca în fiecare an, și în 2025 vom trece la ora de iarnă, asta deși încă din anul 2018 în Comisia Europeană s-a propus renunțarea la schimbarea orei.

În fiecare an, la sfârșitul lunii octombrie, ceasurile se dau înapoi cu o oră, revenindu-se la „ora standard”, cunoscută și drept „ora de iarnă”. Această schimbare nu este întâmplătoare, ci are rădăcini adânci în modul în care societatea a încercat să folosească mai eficient resursele și să se adapteze ritmului natural al zilei.

Înainte de schimbarea orei, în luna septembrie se întâmplă și echinocțiul de toamnă. Atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece prin emisfera sudică are loc echinocțiul de toamnă. Pe data de 23 septembrie, echinocțiul reprezintă în mod oficial sfârșitul verii. După data de 23 septembrie, zilele devin mai scurte și nopțile mai lungi, iar asta se păstrează până la solstițiul de vară, în jurul datei de 21 iunie.

Așadar, motivul principal pentru această schimbare este legat de ritmul natural al luminii solare. În lunile de iarnă, zilele devin mai scurte, iar soarele răsare și apune mult mai devreme.

Dacă am păstra ora de vară pe tot parcursul anului, diminețile ar fi extrem de întunecate în decembrie sau ianuarie. Prin revenirea la ora de iarnă, răsăritul are loc mai devreme și astfel ne putem alinia mai bine la lumina naturală a zilei.

Cum a apărut schimbarea orei în România și în lume

Ideea de a modifica ora oficială pentru a beneficia de mai multă lumină naturală a fost formulată pentru prima dată în secolul al XVIII-lea, iar unul dintre cei care au popularizat-o a fost Benjamin Franklin.

Totuși, aplicarea concretă a venit mult mai târziu, în timpul Primului Război Mondial, când mai multe state europene au introdus ora de vară ca măsură de economisire a energiei.

Prin mutarea ceasului înainte cu o oră, oamenii aveau parte de mai multă lumină după-amiaza, reducând astfel consumul de iluminat artificial. Odată cu încheierea perioadei calde a anului, era firesc ca societățile să revină la ora standard, pentru ca activitățile să fie mai bine corelate cu lumina naturală, care în sezonul rece este mult mai redusă.

În Europa, Germania a fost prima țară care a introdus ora de vară în 1916, iar multe alte state au urmat acest exemplu, inclusiv România, ca o măsură de adaptare la noile condiții economice și industriale.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă temporar şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945. La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional, din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie.

România a aderat pentru prima dată la ora de vară în anul 1932. După ce ora de vară a fost introdusă în România, a funcţionat anual, până în 1939. Din 1 aprilie 1940, ora 0.00, până în 2 noiembrie 1942, ora 3.00, ora de vară a fost în vigoare permanent. Apoi, din 1943, s-a renunţat la ea. A fost reintrodusă abia în regimul Ceauşescu, începând cu 1979.

Această practică este reglementată de o directivă a Uniunii Europene, iar România, ca stat membru al UE, respectă aceste reglementări. Totuși, în ultimii ani, s-a discutat intens la nivelul UE despre posibilitatea eliminării schimbării sezoniere a orei. În 2018, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la schimbarea orei, dar implementarea acestei decizii a fost amânată.

Ora de iarnă 2025 – când dăm ceasurile înapoi

În cele mai multe țări din Europa, ca și în România, schimbarea orei are loc de două ori pe an: în ultima duminică din martie se trece la ora de vară, iar în ultima duminică din octombrie se revine la ora de iarnă (care este ora oficială standard).

Trecerea la ora de iarnă 2025 are loc în ultima duminică din octombrie, ceasurile se dau înapoi cu o oră, astfel încât ora 4.00 devine ora 3.00.

Mai exact, vom trece la ora de iarnă 2025 în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Aceasta aduce România înapoi la ora standard.

Pe ce fus orar se află România

Fusul orar reprezintă o regiune a globului unde toți locuitorii folosesc aceeași oră oficială. Împărțirea în fusuri orare s-a făcut pornind de la meridianul de la Greenwich, din Londra, considerat „meridianul zero”. Pământul a fost împărțit în 24 de fusuri orare, fiecare corespunzând unei ore, pentru că planeta face o rotație completă în 24 de ore. Astfel, pe măsură ce ne deplasăm spre est, adăugăm ore, iar spre vest scădem ore, astfel încât ora locală să fie cât mai aproape de poziția reală a Soarelui pe cer.

România se află în fusul orar est-european (EET – Eastern European Time), adică are ora oficială la GMT+2 (cu două ore înaintea Greenwich Mean Time). În perioada orei de vară, care se aplică din martie până în octombrie, România trece la GMT+3, pentru a profita mai mult de lumina zilei.

Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă

Există numeroase argumente critice în privința schimbării orei. Unele studii au arătat că trecerea bruscă de la ora de vară la cea de iarnă și invers poate perturba ritmul biologic al oamenilor, influențând somnul, concentrarea și chiar sănătatea.

Din acest motiv, Uniunea Europeană a discutat în ultimii ani posibilitatea renunțării la schimbarea sezonieră a orei, lăsând la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă rămâne permanent la ora de vară sau la ora standard.

Totuși, până la o decizie finală unanimă, majoritatea țărilor europene, inclusiv România, continuă să aplice trecerea la ora de iarnă și la ora de vară.

Probleme cu somnul

Corpul uman funcționează pe baza unui ceas biologic intern, numit ritm circadian, care reglează somnul, apetitul, nivelul de energie și chiar dispoziția. Acest ritm este strâns legat de lumina naturală, iar schimbarea bruscă a orei poate să îl perturbe temporar.

Din punctul de vedere al somnului, trecerea la ora de iarnă înseamnă că am „câștiga” o oră în noaptea schimbării. Mulți oameni percep acest lucru ca pe un avantaj, deoarece au impresia că dorm mai mult.

Totuși, organismul are nevoie de cel puțin câteva zile pentru a se adapta la noul program. Ceasul biologic nu se resetează imediat, iar acest lucru poate provoca dificultăți în a adormi sau în a te trezi la orele obișnuite. Unele persoane resimt oboseală, tulburări de concentrare sau somn fragmentat, mai ales dacă aveau deja un ritm de odihnă instabil.

Schimbări de dispoziție și modificări comportamentale

Schimbarea orei influențează și modul în care ne organizăm activitățile. Diminețile devin mai luminoase, ceea ce îi ajută pe mulți să fie mai activi la început de zi, dar serile întunecoase pot limita interacțiunile sociale și timpul petrecut în aer liber.

Pentru că ziua devine vizibil mai scurtă și se întunecă mult mai devreme, oamenii tind să-și modifice și comportamentele zilnice. Mulți experimentează o scădere a nivelului de energie după-amiaza, iar lipsa luminii solare poate afecta secreția de melatonină și serotonină, hormoni implicați în reglarea somnului și a dispoziției. De aici pot apărea episoade de tristețe sezonieră sau ceea ce medicii numesc tulburare afectivă sezonieră (TAS).

Unii oameni tind să devină mai sedentari, iar acest lucru poate contribui la fluctuații de greutate sau la scăderea motivației.

Studiile au arătat și că, în primele zile după trecerea la ora de iarnă, pot apărea mici creșteri ale riscului de accidente rutiere sau de muncă, tocmai din cauza dereglărilor de somn și a adaptării incomplete a organismului. Totuși, aceste efecte sunt temporare, iar majoritatea persoanelor se adaptează în decurs de o săptămână.

Descoperă și 10 obiceiuri zilnice care îți pot îmbunătăți starea de spirit

Cum afectează trecerea la ora de iarnă mersul trenurilor

CFR Călători informează că trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare.

În noaptea de 25/26 octombrie 2025, când ora 4.00 (ora oficială de vară) devine ora 3.00 (ora oficială de iarnă), toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4.00 vor pleca la orele prevăzute în Mersul Trenurilor în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

Trenurile de călători aflate deja în circulaţie după ora 4.00 (ora de vară) vor opri în staţiile din parcurs stabilite și vor staţiona până la ora de plecare prevăzută în noul orar (ora Europei Orientale). De asemenea, trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinație.

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora oficială a Europei Orientale se face în aceeaşi zi, 26 octombrie 2025, între staţiile de frontieră trenurile internaționale vor circula conform orarului din Mersul Trenurilor în vigoare.

Țările în care nu se schimbă ora

Până în prima parte a anului 2017, mai bine de 100 de țări au refuzat să schimbe ora. În ceea ce privește motivele, acestea sunt din cele mai diverse, inclusiv religioase.

Statele care au refuzat să treacă de la ora de iarnă la ora de vară și invers sunt situate pe toate continentele lumii, pornind din Africa și terminând cu Europa.

• Africa – din cele 54 de țări de pe continentul african, doar trei au decis să schimbe fusul orar: Namibia, Tunisia și Egipt. Restul de 51 nu schimbă niciodată ora, printre care Somalia, Kenya, Congo, Gabon, Tanzania sau Guineea Ecuatorială.
• America de Nord și de Sud – Venezuela, Ecuador, Panama, Guatemala, Nicaragua, Columbia, dar și alte țări mai mici nu mai vor să treacă prin schimbarea orei. În SUA nu se trece la ora de vară sau ora de iarnă în Arizona și în Insulele Hawaii. Ora nu se schimbă nici în provincia canadiană Ontario.
• Asia – aici, ora nu se schimbă în următoarele țări: Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine, China, Coreea de Nord, Coreea de Sud şi Irak. De asemenea, în această listă se înscriu și unele foste republici sovietice situate în Asia Centrală.
• Europa – cele patru țări europene care nu schimbă niciodată ora sunt Turcia, Belarus, Rusia și Islanda.
• Australia – aici ceasurile se schimbă doar parțial. Queensland și Australia de Vest aderă la același fus orar atât pe timp de iarnă, cât și de vară.

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE