Formula imposibil de înțeles prin care statul vrea să restrângă accesul pacienților cronici la clinicile private

Miza ascunsă a formulei CNAS: Protecție instituțională în loc de acces la tratament

Deși președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, prezintă inițiativa drept un pas spre „un sistem mai eficient, mai transparent, mai aproape de pacient”, realitatea din teren arată complet invers.

Noul ordin introduce o formulă matematică obligatorie pentru a calcula așa-numita „excedare a capacității furnizorilor publici” în cadrul programelor naționale de sănătate curative:

E = P(%) x Pop + ΣBi − Be − min(NBE, NBD)

Prin acest algoritm, CNAS vrea să condiționeze contractarea furnizorilor privați doar de momentele în care spitalele publice declară că nu mai fac față.

 „Problema nu este formula matematică, ci ceea ce formula NU măsoară. Nu măsoară timpul de așteptare, listele de așteptare, pacienții amânați sau impactul întârzierii diagnosticului. Pacientul real dispare și este înlocuit cu un pacient statistic, construit din medii și procente,” explică președintele FABC.

Cele 3 mari vulnerabilități ale proiectului, conform Studiului de Impact al FABC

Un studiu de impact extins, publicat de FABC scoate la iveală erori grave de fundamentare a acestei politici publice:

1. Timpul, variabila de care depinde supraviețuirea, este complet ignorat

În oncologie, cardiologie sau neurologie, diferența dintre un tratament primit astăzi și unul primit peste trei luni reprezintă granița dintre viață și moarte. Cu toate acestea, formula CNAS tratează cele două situații ca fiind echivalente. Dacă spitalul public declară teoretic că are capacitate, pacientul va fi pus pe o listă de așteptare, fiindu-i interzis accesul decontat la privat, chiar dacă acolo ar putea fi preluat imediat.

2. Furnizorii publici devin arbitri în propria competiție

Variabila NBD din formulă reprezintă numărul de pacienți pe care spitalele publice declară că îi pot trata. Studiul avertizează că această declarație este pe propria răspundere a entității care beneficiază direct de eliminarea concurenței private, fără să existe audit extern, verificări independente sau sancțiuni în caz de supraestimare.

3. Negarea unei infrastructuri medicale uriașe

România anului 2026 are un sistem medical mixt. Proiectul CNAS tratează rețeaua privată — construită în 20 de ani din investiții private, fără bani de la bugetul de stat sau PNRR — ca pe o resursă opțională, deși aceasta deține ponderi majoritare în segmente critice:

• 78,5% din furnizorii de servicii clinice din ambulatoriul de specialitate;
• 82,89% din furnizorii de servicii paraclinice (analize, RMN, CT);
• 89,02% din capacitatea contractată pentru dializă;
• 70% din numărul total al unităților spitalicești din România (547 private vs. 375 publice).

Consecințele pe termen lung: Degradarea stării de sănătate

Contrar argumentelor CNAS privind „utilizarea mai eficientă a resurselor” , analiza economică arată că măsura va genera costuri mult mai mari în viitor.

Decontarea serviciilor în programele naționale se face la același tarif, indiferent că furnizorul este public sau privat. Prin urmare, excluderea privatului nu aduce economii, ci obligă statul să dubleze investițiile în echipamente publice care există deja în sectorul privat și stau neutilizate la capacitate maximă. Mai mult, tratarea târzie a unui pacient a cărui boală s-a agravat pe listele de așteptare implică costuri incomparabil mai mari pentru FNUASS.

„Un sistem public de sănătate există pentru pacient, nu pentru administrație!”

FABC subliniază că acest ordin încalcă flagrant dreptul constituțional al pacientului de a-și alege furnizorul de servicii și medicul curant, dinamitând principiul fundamental conform căruia „banul urmează pacientul”.

„Asistăm la o decizie făcută pe genunchi, fără un studiu de impact din partea CNAS care să arate câți pacienți vor fi afectați sau în ce județe vor apărea blocaje. Solicităm retragerea imediată a proiectului și reluarea dialogului cu organizațiile de pacienți și profesioniștii din sănătate. În caz contrar, vom acționa în instanță”, a declarat Cezar Irimia, președintele FABC.

Sistemul de sănătate nu trebuie să urmărească protejarea unei capacități teoretice din hârtii, ci salvarea de vieți în timp util. 

„Un sistem de sănătate performant nu este cel care demonstrează pe hârtie că are capacitate. Este cel care demonstrează, în fiecare zi, că pacienții primesc tratamentul de care au nevoie, atunci când au nevoie de el”,crede FABC.

În momentul de față, pacienții pot opta pentru tratament în sistemul public sau privat, cu condiția ca furnizorii privați să fie în contract cu CNAS și să dispună de fonduri pentru luna respectivă.

Proiectul propus de CNAS afectează accesul pacienților la tratamente esențiale, potrivit analizei FABC și pune în pericol starea de sănătate și chiar viața pacienților. 

Casa Națională de Asigurări de Sănătate înființează un departament propriu de farmaco-economie, structură menită să fundamenteze deciziile privind finanțarea medicamentelor și programelor de sănătate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE