Cine este Vlad Gheorghiță, generalul care conduce Armata Română, suspect într-un dosar DNA, și ce atribuții are șeful Statului Major al Apărării
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, militarul care conduce Armata României și are comanda deplină asupra structurii de forțe a Armatei Române, este audiat în calitate de suspect într-un dosar DNA, în care procurorii militari îl acuză de complicitate la uzurparea funcției, într-o anchetă legată de suplimentarea unor locuri la buget pentru studenți care ar fi urmat să ajungă ofițeri în Ministerul Apărării.
Cuprins:
- Ce acuzații îi aduc procurorii militari ai DNA generalului Vlad Gheorghiță
- Statul Major al Apărării spune că instituția cooperează cu autoritățile
- Ce atribuții are șeful Statului Major al Apărării
- Cariera militară a generalului Gheorghiță Vlad
- Declarațiile despre Rusia, Ucraina și pregătirea populației
- „Nu intrăm într-un război. Ne pregătim ca pentru un război”
- Problemele semnalate în sistemul militar
- Generali ai Armatei care au mai avut probleme penale
Gheorghiță Vlad a fost învestit în funcția de șef al Statului Major al Apărării pe 30 noiembrie 2023, potrivit prezentării oficiale publicate de Statul Major al Apărării. Anterior, a fost locțiitor al șefului Statului Major al Apărării, iar între 2020 și 2022 a fost locțiitor pentru operații și instrucție în aceeași instituție.
Ce acuzații îi aduc procurorii militari ai DNA generalului Vlad Gheorghiță
Potrivit DNA, procurorii militari i-au adus la cunoștință generalului Gheorghiță Vlad, pe 2 iunie 2026, calitatea de suspect într-un dosar penal, sub acuzația de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Ancheta vizează o situație din iulie 2025. Procurorii susțin că generalul Gheorghiță Vlad ar fi înlesnit emiterea și semnarea, de către general-locotenent Iulian Berdilă, locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări către Ministerul Educației și Cercetării.
Documentul privea suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București, Facultatea de Educație Fizică și Sport. Potrivit DNA, această solicitare ar fi fost făcută cu depășirea atribuțiilor legale, deoarece ar fi ținut exclusiv de Direcția Generală Management Resurse Umane, structură centrală din MApN.
În urma documentului, ar fi fost suplimentate 20 de locuri la buget. Candidați admiși inițial pe locuri cu taxă ar fi trecut astfel pe locuri finanțate de stat. Procurorii susțin că prin această modalitate ar fi fost creat un folos necuvenit pentru cei 20 de candidați.
DNA mai arată că, după finalizarea studiilor universitare, trei dintre candidați urmau să fie încadrați pe posturi de ofițer în Ministerul Apărării Naționale. Procurorii susțin că, prin această situație, ar fi fost afectate interesele legitime ale MApN, prin afectarea relațiilor instituționale.
Statul Major al Apărării spune că instituția cooperează cu autoritățile
Statul Major al Apărării a transmis că Direcția Națională Anticorupție desfășoară activități specifice de verificare și că instituția nu poate face comentarii suplimentare, pentru a nu influența acțiunile aflate în desfășurare.
„Instituția cooperează pe deplin cu autoritățile abilitate și va comunica informațiile care pot fi făcute publice, în condițiile legii”, a transmis Statul Major al Apărării.
Generalul Gheorghiță Vlad s-a prezentat la sediul DNA în haine civile și însoțit de avocat și nu a făcut declarații la intrarea în sediul instituției.
Ce atribuții are șeful Statului Major al Apărării
Șeful Statului Major al Apărării este militarul aflat în cea mai înaltă funcție de comandă profesională din Armata României. Funcția este diferită de cea a ministrului Apărării, care este funcție politică. Ministrul Apărării conduce ministerul la nivel politic și administrativ, iar șeful Statului Major al Apărării conduce partea militară profesionistă și structura de forțe a Armatei Române.
Legea 346/2006 prevede că șeful Statului Major al Apărării conduce Statul Major al Apărării și exercită comanda deplină asupra structurii de forțe a Armatei României. El exercită comanda și controlul prin șefii categoriilor de forțe ale armatei și prin comandanții comandamentelor.
Acest lucru înseamnă că el este militarul care coordonează planificarea, pregătirea, instruirea și conducerea forțelor armate, în limitele stabilite de lege și de deciziile autorităților statului. El nu stabilește singur politica de apărare a României, dar are un rol central în aplicarea deciziilor militare. Structura de forțe a Armatei României include Forțele Terestre, Forțele Aeriene, Forțele Navale, structurile de sprijin, structurile logistice, forțele pentru operații speciale și structurile de învățământ militar și instrucție.
Șeful Statului Major al Apărării reprezintă Armata României și în formatele militare internaționale. În mai 2026, de exemplu, generalul Gheorghiță Vlad a participat la Bruxelles la reuniunile Comitetului Militar al NATO și ale Comitetului Militar al Uniunii Europene, potrivit Statului Major al Apărării.
Cariera militară a generalului Gheorghiță Vlad
Gheorghiță Vlad este militar de carieră și provine din zona trupelor de tancuri. A absolvit Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” în 1988 și Școala Militară de Ofițeri Activi de Tancuri din Pitești în 1991. Prima funcție din carieră a fost cea de comandant de pluton tancuri la Regimentul 22 Tancuri din București, potrivit profilului oficial publicat de Statul Major al Apărării.
De-a lungul carierei, a ocupat mai multe funcții de comandă. A fost comandant al Batalionului 631 Tancuri „Oituz”, comandant al Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava”, comandant al Centrului Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu și comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica” din Buzău.
În perioada februarie 2020 – august 2022, Gheorghiță Vlad a fost locțiitor pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării. Din august 2022 a fost locțiitor al șefului Statului Major al Apărării, iar din 30 noiembrie 2023 a preluat conducerea instituției.
În 2007, a participat ca ofițer de stat major în cadrul Comandamentului Multinațional al Forței din Irak. A urmat cursuri și programe de pregătire militară în România, Olanda, Germania și Statele Unite, inclusiv la U.S. Army War College, potrivit datelor publice despre cariera sa.
Declarațiile despre Rusia, Ucraina și pregătirea populației
După numirea în funcția de șef al Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad a avut mai multe declarații publice despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și despre pregătirea României pentru situații de criză. Într-un interviu pentru Europa Liberă, generalul a spus că România trebuie să fie pregătită pentru un eventual scenariu în care Rusia nu se oprește la Ucraina. El a afirmat că populația României, la fel ca populația din Europa, trebuie să adopte măsuri pentru a fi pregătită.
Generalul a vorbit și despre nevoia unui cadru legal care să permită reacții mai clare la incidentele cu drone intrate în spațiul aerian al României. Tema a devenit importantă după mai multe episoade în care fragmente de drone folosite în atacurile rusești asupra Ucrainei au fost găsite pe teritoriul României sau în apropierea graniței.
Gheorghiță Vlad a susținut și pregătirea populației civile pentru situații de criză, inclusiv prin programe de instruire voluntară. El a vorbit public despre nevoia unei rezerve militare mai bine pregătite și despre problemele de personal ale armatei. În ianuarie 2026, generalul a spus că România trebuie să aibă populația pregătită pentru crize și pentru susținerea unui efort de război. El a precizat că există planuri lucrate împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
„Nu intrăm într-un război. Ne pregătim ca pentru un război”
Gheorghiță Vlad a încercat, în mai multe rânduri, să facă diferența între pregătire și panică. În octombrie 2025, el a declarat că este puțin probabil ca Rusia să declanșeze un atac asupra unui stat NATO, dar că militarii nu pot exclude complet o asemenea variantă.
Declarațiile sale au venit într-o perioadă în care România discuta despre apărare, rezerviști, drone și vulnerabilități în fața războiului hibrid. Generalul a vorbit și despre riscul dezinformării și despre nevoia ca populația să înțeleagă mai bine ce înseamnă pregătirea pentru crize.
El a susținut că România trebuie să aibă o societate mai rezilientă, o armată mai bine încadrată și o industrie de apărare capabilă să răspundă nevoilor actuale.
Problemele semnalate în sistemul militar
În declarațiile sale publice, Gheorghiță Vlad a vorbit despre deficitul de personal din Armată, despre rezerva operațională îmbătrânită și despre nevoia de programe coerente pentru pregătirea populației. A atras atenția și asupra industriei naționale de apărare, despre care a spus că trebuie să poată produce muniție și tehnică militară compatibile cu standardele NATO.
Generalul a pus accent și pe nevoia ca tinerii să fie atrași spre cariera militară. În declarațiile sale, a susținut că statutul de militar trebuie să devină mai atractiv și că România are nevoie de o rezervă operațională mai bine pregătită.
Aceste poziții l-au făcut pe Gheorghiță Vlad unul dintre cei mai vizibili șefi militari români din ultimii ani. A vorbit frecvent despre apărarea României, despre războiul din Ucraina, despre Rusia, despre pregătirea populației și despre problemele interne ale Armatei.
Generali ai Armatei care au mai avut probleme penale
Cazul lui Gheorghiță Vlad vine după alte dosare în care au apărut nume de generali ai Armatei. În 2025, generalul în rezervă Cătălin Ștefăniță Zisu, fost șef al Comandamentului Logistic Întrunit, a fost anchetat de DNA într-un dosar legat de concesionarea unor locuri de veci în Cimitirul Militar Ghencea III. Procurorii au susținut că locurile ar fi fost acordate ilegal, inclusiv „cu anticipație”, către persoane care nu îndeplineau condițiile legale.
Tot în 2025, generalul-maior Florentina Ioniță-Radu, aflată la conducerea Spitalului Militar Central, a fost acuzată într-un dosar privind cumularea mai multor funcții militare și acordarea unor salarii suplimentare, prejudiciul estimat de procurori fiind de aproximativ 8,2 milioane de lei.
Mircia Chelaru, fost șef al Statului Major General, a fost condamnat definitiv în 2016 la 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul „Case pentru generali”, după ce a obținut fraudulos o locuință de serviciu de la MApN, pe care ulterior a vândut-o. În 2024, el a încercat să anuleze sentința, dar Curtea de Apel București i-a respins definitiv cererea de revizuire.
Într-un dosar mai vechi, generalii Marian Ion și Mihai Chiriță au fost condamnați definitiv de Înalta Curte, în 2015, la patru ani, respectiv doi ani de închisoare, pentru instigare la fals intelectual, în dosarul fraudării unor concursuri organizate în unități MApN din Breaza și Pitești. În același caz au fost condamnați și alți 95 de ofițeri, subofițeri și maiștri militari.
Dosarul în care este vizat generalul Gheorghiță Vlad este în faza de urmărire penală. Procurorii militari ai DNA au comunicat acuzația de complicitate la uzurparea funcției și calitatea de suspect, iar următoarea etapă este administrarea probelor.
sotir 02.06.2026, 14:05
E vax moșule. Pe buhaiul de Ciucă Niculae Ionel nu-l deranjează nimeni, deși a delapidat peste 2 meleoane eurași de la buget pe panouri și toteme electorale gigantești, înainte de a începe campania!! Ori prejudiciul cauzat de burtosul inept o fi prea mic și/sau cu cântec, gen contractare consultanță sereistă din tribul preferat de mecanism. Bleah