Șef al CA la Poșta Română și om-cheie la Transporturi - Adrian Găvruța. Pe vremuri, tânără speranță a PNȚ, promovat de PSD, păstrat de PNL
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Adrian Daniel Găvruța a lucrat toată viața la stat. Astăzi este secretar general adjunct la Ministerul Transporturilor și președintele CA la Poșta Română. A fost, între altele, consilier județean, șef de CA la un teatru, expert la finanțe, șef de resurse umane, consilier parlamentar, lider sindical și lector universitar. El reușește performanța de a încasa mai multe salarii de la stat concomitent, dar să și învețe pe rupte, scrie Valeriu Nicolae într-un nou comentariu pentru Libertatea.
Cuprins:
Povestea domnului Găvruța, 47 de ani, este fascinantă. Cum ajunge să fie promovat de PSD ca înalt funcționar public și apoi numit de PNL într-o poziție strategică la conducerea Ministerului Transporturilor este una dintre multele întrebări care merită un răspuns din partea liderilor PNL.
Cum este posibilă această promovare, în ciuda faptului că declarațiile de avere ale domnului Găvruța nu sunt de găsit pe ultimii trei ani pe site-ul ANI și nici pe site-ul ministerelor unde a fost și este înalt funcționar public, ci doar pe cel al Poștei Române, e o altă întrebare care, desigur, nu interesează pe niciun salvator al neamului.
Domnul Găvruța termină în 5 ani o facultate de 4 ani, matematica, în 1997, specializarea informatică.
Imediat ce termină prima facultate, se apucă și de științe economice. Nu terminase încă prima facultate și se angajează consilier parlamentar la București.
Consilier județean la 27 de ani
La 26 de ani, în timp ce studia din greu la științe economice, are și două slujbe, una de consilier parlamentar la București și alta de expert asistent la Direcția Generală a Finanțelor Publice la Timișoara. Devine vicepreședintele Timiș al partidului lui Emil Constantinescu.Ajunge în 2000, la 27 de ani, consilier județean la Timiș.
În 2001, în timp ce muncește din greu la stat ca expert asistent la finanțe, este consilier județean, vicepreședinte de partid, termină Științele Economice, se apucă de un masterat la management agricol, este președinte al Consiliului de Administrație al Teatrului German de Stat și membru al Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Timiș. Ca orice tânăr cu viitor, domnul Găvruța devine membru în Fundația Colegiului Național de Apărare.
Domnul Cristian Diaconescu și domnul Gabriel Oprea sunt și ei, pe lângă alte câteva nume foarte dubioase, dar mai puțin cunoscute, foști membri ai fundației.
Bulimie de diplome și funcții
În 2004, domnul Găvruța face un doctorat la Timișoara pe sisteme IT în mediul rural, un curs de matematici aplicate în Halifax, Canada, este promovat ca expert principal la Finanțe, este membru în Consiliul de Administrație al Bibliotecii Județene Timiș, consilier județean și, cel mai probabil, este geniul care a adus ubicuitatea la Timișoara în timpul liber.
Între 2009 și 2011, omul explodează. La 36 de ani, cu două facultăți, matematică și științe economice, cu un masterat în management și un doctorat în sisteme IT în mediul rural, domnul Găvruța se apucă de alt master pe Administrare Fiscală.
În timpul în care face acest master este și angajat la stat ca expert, este președintele Federației Sindicatelor din Finanțe și Vamă, vicepreședinte al Confederației CNSRL-Frăția, membru în consiliul Parohiei Ortodoxe Blajova, membru AJVPS, absolvă un curs de auditor în Slovenia și încă patru cursuri de specializare în Timișoara. Nu este totul, căci omul este și lector universitar doctor la Științe Agricole și Medicină Veterinară.
În 2011, devine expert superior și purtător de cuvânt și conduce relațiile cu presa și publicul la Direcția Generală a Finanțelor Publice, lucru care nu este deloc, dar deloc în conflict de interese cu poziția de șef de sindicat.
Șef la resurse umane și curs la Colegiul Național de Afaceri Interne
În 2014, șeful de sindicat ajunge și șef la resurse umane. Face și un curs de resurse umane la București, ca să fie acoperit, și se apucă, în plus, la Academia de Poliție, de Colegiul Național de Afaceri Interne, tot la București.
Face Colegiul cel bun din București, ca orice șef de resurse umane la Timișoara, lector universitar la agricultură, șef de sindicat, vicepreședinte de sindicat, membru în consiliul Parohiei Ortodoxe Timișoara Nord și președinte al Comisiei Paritare a Ministerului Finanțelor Publice la București. Soția, desigur, lucrează tot la stat și tot la Finanțe, căci așa e cu coincidențele astea.
Terminarea Colegiului de Afaceri Interne și aderarea la „secta” Fundației Colegiului de Apărare, unde este coleg cu domnul Cumpănașu, duc imediat și la niște cursuri de înalt funcționar public și la absolvirea Institutului Diplomatic Român, în 2016.
Devine șef de resurse umane la Ministerul Comunicațiilor, apoi secretar general adjunct și chiar secretar general. Din octombrie 2017 este și președintele Consiliului de Administrație de la Poșta Română.
În august 2020, a fost trecut de domnul Orban pe poziția de secretar general adjunct la Ministerul Transporturilor, unde este și acum.
Din declarația de avere pe 2020, aflăm că în 2019, domnul Găvruța a avut un venit net de 215.149 de lei. Sau 18.000 de lei pe lună, cu mai mult de 3.000 de lei peste salariul președintelui. Bani încasați din 4 locuri diferite, deși surse ne spun că domnul Găvruța se vaită că muncește la minister peste 12 ore pe zi.
Miniștrii USR-PLUS sunt înconjurați solid de oameni care au terminat colegiile iubite de servicii. Oameni care își doresc foarte tare ca sistemul să aibă continuitate. Sau capul ministrului, dacă acesta nu face sau nu vrea să facă parte din „echipă”.
