Avantajele Pandemiei. Marea șansă Care I S-a Ivit României în Aceste Vremuri

La 5 octombrie 2020, compania de consultanță McKinsey a publicat un raport despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra companiilor și afacerilor la nivel global. Cercetarea confirmă vocația crizelor în materie de adoptare accelerată a noilor tehnologii (așa cum, de pildă, Primul Război Mondial a dat un impuls istoric domeniului aviatic).

Pe scurt, situația pandemică a determinat companiile să accelereze adoptarea noilor tehnologii mai repede cu 5 sau chiar 10 ani decât ar fi făcut-o în condiții „normale”.

Sigur că acest „salt cuantic” a fost mai spectaculos în finanțe-bănci, comerț, Big Pharma și serviciile medicale, dar el s-a produs, de fapt, peste tot în lume.

Digitalizarea nu mai e văzută prioritar ca modalitate de eficientizare a costurilor, ci mai curând ca imperativ strategic pentru a rămâne competitiv în noul climat de afaceri. Clienții s-au repliat masiv spre canalele online, iar companiile și industriile au dat un răspuns proporțional.

O evoluție galopantă s-a înregistrat și în domeniul muncii la distanță. Multe companii scanate de studiul McKinsey au declarat că au creat platformele care să permită telemunca de 40 de ori mai repede decât ar fi făcut-o în anii trecuți. O conversie care ar fi luat un an s-a făcut adesea în circa 11 zile.

Recomandări

Clotilde Armand, de la Mafie la Curtea de Conturi

Fenomenul e multietajat. El include munca de acasă sau extinderea colaborărilor externe, creșterea cererii pentru bunuri și servicii online, digitalizarea multor operații și procese decizionale, tot mai multe conținuturi puse în cloud, schimbarea ultimei verigi din lanțul de distribuție, cheltuieli mai mari pentru securitatea datelor.

Toți respondenții afirmă că aceste schimbări erau preconizate, dar pe termen mediu. Acum, ele au devenit deja banale și, în linii mari, ireversibile. Evident, curieratul & comerțul electronic sunt premianții și cei mai substanțiali beneficiari ai remodelării climatului de afaceri, alături de sectoarele medical și de igienă personală. Psihologia consumatorilor s-a reorientat spre contactul la distanță. Am intrat brusc în era interacțiunilor online aproape generalizate.

Și în România am trăit direct acest salt. El a fost asumat de agențiile guvernamentale și de administrația publică locală, dar mai ales în economia privată. O serie de inerții și obstacole birocratice s-au depășit sub presiunea lipsei de alternativă.

Să sperăm că noul Parlament va produce și ajustările legislative inerente acestor modificări ale interacțiunii stat-cetățeni și între actorii din piață, pentru a evita atât pașii înapoi, cât și eventualele litigii. O parte din această sarcină va fi preluată de Comisia Europeană.

Recomandări

Propunerea de a interzice accesul rușilor în Europa e contestată și de rușii din exil: „După aceea o să-i extrădăm pe toți cei care vorbesc rusește?”

Așa cum distribuirea vaccinului va avea consecințe diplomatice și geopolitice, e rațional să pricepem – mai mult ca oricând – avantajul de a fi parte a Uniunii Europene, dar și nevoia de a ne mișca rapid, coordonat, pentru a rămâne relativ competitivi.

Observăm încă o fractură internă, bazată pe distribuția inegală a competențelor digitale: rural-urban, disparități interregionale sau pe grupe de vârstă etc. Guvernului îi revine sarcina de a pilota organizațional, la nivel macrosocial, reducerea acestor discrepanțe.

A familiariza întreaga populație cu noile modele de afaceri, cu educația formală predominant online, cu noi practici de consum sau de interacțiune publică reprezintă urgența următorului ciclu politic. Ea poate ilustra însuși principiul mult invocatei și mereu amânatei reforme a statului.

De vorbe mari și terminologii sofisticate n-am dus niciodată lipsă, dată fiind vocația noastră pentru formele fără fond.

Procesul rezumat în prezentul articol are o dimensiune preponderent cognitivă. Distribui „tablete pentru școlari”? E foarte OK. Însă mai important decât orice devine acum modul nostru de a gândi/acționa și asta presupune conlucrare pe scară largă, pentru un plus de inteligență colectivă.

Recomandări

„Căldură mare, monșer!”. Ce pași a făcut România, în aproape două decenii, pentru a se adapta la schimbările climatice

E poate momentul să înțelegem că actuala criză pandemică e și o mare șansă pentru dezvoltarea efectivă a României, frecvent deturnată prin populism, politică de miză mică, războaie tribale și simpatia iresponsabilă față de contraselecție.

Avantajele pandemiei. Marea șansă care i s-a ivit României în aceste vremuri

Știri mondene

Știri România