Este modul lui original prin care explică de ce Brexitul este necesar. Doar că ieşirea este bizară şi lasă publicul perplex. Regulile privind transportul peştelui afumat nu au fost decise la Bruxelles, ci… la Londra. Acesta este Boris Johnson.
Regele gafelor
Boris Johnson este cunoscut în Europa în principal din două motive: pentru părul blond, vâlvoi, à la Donald Trump şi pentru că a rămas blocat pe un fir de tiroliană deasupra Londrei în timpul Olimpiadei din 2012, fluturând două steaguri ale Marii Britanii şi zâmbind nonşalant la camere.
Şi, în timp ce mulţi ani toată lumea şi-a imaginat că atât poate Boris şi asta e tot ce va fi – clovnul de serviciu –, ambiţiile lui au fost mult mai înalte. Iar mişcarea i-a ieşit. Circul se mută în Downing Street, cu el în fruntea destinelor ţării şi a viitorului european al Marii Britanii.
Boris Johnson nu va avea un mandat uşor. Şi-l dorea în urmă cu trei ani, când putea fi artizanul unui Brexit „eroic”, care să redea controlul britanicilor. Acum, Brexitul se dovedeşte a fi un dezastru, iar noul premier pare decis să îl transforme în cel mai glorios dezastru posibil.
Noul lider joacă o carte tare: ameninţă cu un Brexit fără acord, cea mai rea variantă posibilă pentru toată lumea, în schimbul concesiilor de la Bruxelles. Nu vede că aceeaşi carte au jucat-o şi doi alţi premieri înaintea lui, iar eşecul a fost total.
Boris Johnson vrea totul sau nimic
Marea Britanie se aseamănă cumva cu o maşină scăpată de sub control. Acum, volanul e la Boris Johnson, care, în loc să încerce să o redreseze, se comportă de parcă ieşitul în decor era planul lui de la bun început.
Înaintea referendumului din 2016, prin care Marea Britanie a decis să părăsească Uniunea Europeană, Boris Johnson a anunţat că sprijină campania de ieşire. Tocmai îşi încheiase al doilea mandat ca primar al Londrei şi redevenea parlamentar.
Era o mişcare neaşteptată, având în vedere că premierul David Cameron miza pe sprijinul lui. Era doar un politician popular, iar Cameron îl propulsase în funcţia de primar.
Boris Johnson avea alte planuri. Credea că Brexitul va eşua, iar el va „pierde graţios”, strângând însă suficient sprijin popular ca, după ce Cameron îşi va termina mandatul, să îi poată urma în Downing Street.
Brexitul a avut însă loc, spre surprinderea politicienilor britanici. David Cameron a plecat din funcţie, însă nu a fost Johnson cel care i-a urmat la conducerea Guvernului. Au urmat doi ani în care el, din poziţia de ministru de Externe, a văzut cum Marea Britanie eşuează zi de zi să stabilească un acord cu UE.
A venit vremea lui astăzi, iar decizia pe care a luat-o este că, dacă Londra nu poate avea un acord bun, nu va avea niciun fel de acord.
Ce se va întâmpla cu Marea Britanie
Negocierile pentru Brexit s-au lovit de un zid, din cauza Irlandei de Nord. După plecarea Marii Britanii din UE, graniţa externă a Uniunii va fi între Irlanda şi Irlanda de Nord. Asta înseamnă amplasarea unei frontiere fizice, cu posturi de control pentru persoane şi bunuri.
Graniţa fizică este tocmai ceea ce politicienii din toate taberele încearcă să evite, din cauza conflictului de 30 de ani dintre irlandezii naţionalişti şi unionişti. Conflictul s-a terminat în 1998, iar de atunci nu a mai existat niciun post de poliţie pe linia graniţei. Brexitul va schimba asta.
Pentru că nu s-a găsit o soluţie la problema irlandeză, Brexitul a fost amânat. Boris Johnson nu mai vrea amânări şi spune că va pleca în octombrie, fie ce-o fi. Un Brexit fără acord este cea mai proastă variantă, pentru că nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu adevărat de a doua zi.
Nimeni nu ştie precis de ce insistă Boris Johnson pentru această variantă, el nefiind un eurosceptic convins, ci mai degrabă un oportunist politic.
În octombrie, a luat în calcul suspendarea Parlamentului, în perioada Brexitului, pentru ca aleşii să nu poată bloca o ieşire fără acord. Miniştrii şi parlamentarii organizează revolte şi lupte de gherilă pentru a opri Brexitul fără acord.
Cu toate acestea, Partidul Conservator i-a oferit un cec în alb: unul dintre arhitecţii haosului în care a căzut Marea Britanie va călăuzi ţara prin cele mai tulburi ape de după cel de-al Doilea Război Mondial.