Când visul de a elimina COVID s-a spulberat. Viața în Noua Zeelandă, sub noul asalt al pandemiei: paturi ATI puține, medici lipsă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La un an și jumătate de la începutul pandemiei, Noua Zeelandă este forțată de realitate să renunțe la mult lăudata strategie de eliminare a Covid-19. Deși Jacinda Ardern evită să o spună explicit, nu mai există nici un dubiu: varianta Delta a virusului este aici si nu poate fi eliminată nici cu cea mai strictă carantină posibilă, scrie Sabina Antoniu, o româncă care înainte de a pleca în îndepărtata țara sudică, a lucrat în media de la București.
Lucrurile erau destul de evidente chiar de la mijlocul lunii august, când primul caz de Delta în comunitate a aruncat din nou țara în lockdown. De atunci, numărul de cazuri noi înregistrate zilnic în Insula de Nord a rămas aproape constant. În plus, nervii cetățenilor sunt la pământ, iar cazurile de încălcare a regulilor s-au înmulțit, lucru neobisnuit pentru că aici încălcarea legii este o excepție, nu o regulă.
Din martie anul trecut si până de curând, strategia de eliminare a virusului cu orice preț a permis zeelandezilor să ducă o viață aproape normală. Eforturile guvernului de a ține virusul în afara țării și de a proteja populația din toate punctele de vedere au fost lăudate pe tot globul. Jacinda si echipa ei au luat decizii politice doar după ce s-au consultat cu specialistii din domeniul sănătății. Strategia de comunicare și coerența măsurilor au fost susținute și lăudate atunci chiar și de partidele de opoziție. Toată lumea era parte din „the team of 5 million”.
Realitatea ultimelor săptămâni însă a adus nori negri deasupra echipei care decide soarta țării în aceste vremuri complicate. Deși este în carantină de aproape sapte săptămâni și izolat practic de restul insulei, Auckland - cel mai mare oras din Noua Zeelandă situat în Insula de Nord - înregistrează zilnic cazuri noi de Delta și, chiar dacă numărul lor este relativ mic, sistemul de sănătate dă deja semne de suferință.
În paralel, comunitatea de business face presiuni serioase asupra guvernului să relaxeze condițiile pentru că exista industrii care mor (turismul intern si horeca se află printre ele).
Noua Zeelandă a pornit în această pandemie cu o serie de avantaje: izolarea geografică și densitatea redusă a populației au facilitat menținerea virusului în afara granițelor. Astfel, autoritățile au avut răgazul să învețe din măsurile luate de alții. Lucrurile au mers perfect până când Delta a trecut granița și a ajuns în comunitate într-un moment în care doar 20% din populația eligibilă era vaccinată cu ambele doze ale vaccinului.
În NZ sunt aproximativ 4.2 milioane de oameni eligibili pentru vaccinul împotriva Covid-19. De la mijlocul lunii august când a apărut primul caz de Delta în comunitate, autoritățile au făcut un efort remarcabil, iar astăzi aproape 50% dintre zeelandezi sunt vaccinați cu ambele doze. Targetul - usor nerealist - este de 90% până de sărbători.
Întrebarea este de ce campania de vaccinare a pornit atât de târziu si a fost atât de lentă până în momentul în care ne-a ajuns cuțitul la gât… Guvernul a bâjbâit niste răspunsuri, nici unul convingător.
O altă întrebare este dacă si cum a fost pregătit sistemul de sănătate pentru momentul - iată, inevitabil - în care virusul își va face loc în comunitate. Sistemul medical de sănătate din Noua Zeelandă nu strălucește nici pe timp de „pace”, darămite când este „război”. Nu există paturi ATI suficiente, iar lipsa personalului medical e cronică. Dacă trebuie să consulți un medic specialist, aștepți uneori cu lunile. Asta în mod normal, fără efectele pandemiei.
34 de cazuri noi a înregistrat Noua Zeelandă pe 7 octombrie, după ce în luna august, numărul acestora depășea rar 1-2 pe zi, valori în care țara se afla, cu excepții, de mai bine de un an
Nu stiu exact dacă guvernul condus de Jacinda Ardern a investit de anul trecut până acum resurse semnificative în sistemul de sănătate, asa cum era de așteptat. Știu sigur că a dat ajutoare financiare masive businessurilor afectate de restricțiile carantinei, bună parte a acestora fiind destinate exclusiv angajaților. Vorbim totuși de un guvern laburist cu aplecare spre măsuri populiste. Atât de populiste, încât Jacinda s-a ținut de promisiunile făcute în campanie și a mărit salariul minim pe economie anul trecut chiar în mijlocul carantinei, când mare parte a angajaților zeelandezi erau plătiți de stat să stea acasă…
Nu trebuie să ai cunostințe economice solide ca să înțelegi că guvernul a accesat niste împrumuturi masive de ordinul unor miliarde de dolari pentru a trece cu bine peste pandemie. Desigur, economia este puternică, Noua Zeelandă fiind o țară prosperă si solvabilă în ochii creditorilor. Generațiile viitoare de zeelandezi vor fi nevoite să acopere nota de plată.
Deciziile luate de Jacinda Ardern de la începutul pandemiei până acum i-au adus acesteia o susținere fără precendent pentru un lider politic. Chiar și pe plan internațional, Jacinda a fost văzută precum alfa si omega a luptei împotriva Covid-19, unul dintre foarte puținii lideri politici care au acționat coerent, rapid si eficient în pandemie. Mulți zeelandezi au creditat-o cu faptul că le-a salvat viața ținând virusul în afara țării. Alții îi sunt recunoscători că și-au păstrat locurile de muncă.
Acum rămâne de văzut dacă, în lipsa strategiei de eliminare, guvernul va mai fi capabil să salveze vieți, nu doar locuri de muncă.
*text apărut inițial pe pagina de Facebook a Sabinei Antoniu
Foto: Hepta
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
