Un cercetător român a calculat cât de severă ar fi o epidemie de hantavirus față de cea de COVID-19. Anunțul OMS

OMS: „Acesta nu este COVID, nu este gripă”

Potrivit OMS, cinci dintre cele opt cazuri suspecte de hantavirus identificate pe navă de croazieră MV Hondius au fost confirmate, iar trei persoane au murit, inclusiv o femeie olandeză în vârstă de 69 de ani.

Soţul ei olandez şi o femeie din Germania au murit de asemenea, iar cazurile lor sunt investigate. 

Maria van Kerkhove, epidemiolog specializat în boli infecțioase la OMS, a declarat că situația actuală este diferită de pandemia de COVID-19.

„Acesta nu este COVID, nu este gripă, se transmite foarte, foarte diferit”, a spus oficialul OMS într-o conferință de presă.

Ea a explicat că hantavirusul necesită „contact apropiat și intim” pentru transmitere între oameni, iar autoritățile au recomandat purtarea măștii la bordul navei MV Hondius.

Organizația recomandă purtarea măștii și utilizarea echipamentului de protecție pentru persoanele care intră în contact apropiat cu pacienți suspecți.

În paralel, directorul general al OMS, Tedros Ghebreyesus, a precizat că organizația „evaluează riscul pentru sănătatea publică drept scăzut”, conform BBC.

Focarul de hantavirus de pe nava MV Hondius

Croaziera operată de Oceanwide Expeditions a pornit pe 1 aprilie din Ushuaia, Argentina, și urma să ajungă în Insulele Canare pe 10 mai.

La bord s-au aflat aproximativ 150 de pasageri și membri ai echipajului din 28 de țări. Problema majoră pentru epidemiologi este că zeci de persoane au debarcat deja pe insula Sfânta Elena înainte de confirmarea focarului.

Mai exact, joi, Oceanwide Expeditions a anunţat că 29 de pasageri, de cel puţin 12 naţionalităţi diferite, au părăsit nava MV Hondius în Sfânta Elena, teritoriu britanic, pe 24 aprilie.

UKHSA, agenția britanică pentru securitate sanitară, a anunțat că mai mulți cetățeni britanici se află deja în izolare preventivă.

Virginia Barcones, şefa protecţiei civile şi situaţiilor de urgenţă din Spania, a declarat că la bordul navei se află în prezent 19 pasageri britanici şi patru membri ai echipajului.

Ea a mai spus că pe MV Hondius se află şi patru americani, adăugând: „Statele Unite şi-au exprimat disponibilitatea de a trimite un avion care să îşi preia direct cetăţenii”.

OMS a precizat că tulpina Andes a hantavirusului a fost confirmată la doi pasageri. Aceasta este singura variantă cunoscută care se poate transmite între oameni.

Ce este hantavirusul și de ce focarul de pe vasul de croazieră alarmează epidemiologii

Hantavirusurile sunt virusuri transmise în mod obișnuit de la rozătoare la oameni. Infecția poate provoca două forme majore de boală:

• HPS – Sindrom pulmonar cu hantavirus, întâlnit în Americi, cu mortalitate foarte ridicată;
• HFRS – Febră hemoragică cu sindrom renal, întâlnită în Europa și Asia.

Virusurile, împreună, au generat anual aproape 200.000 de infecții umane la nivel mondial în ultimii ani, cu rate de mortalitate de 5-15% pentru HFRS și de până la 40% pentru HCPS. Peste 20 de specii de virusuri au fost identificate în cadrul acestui gen hantavirus.

„Infecția cu hantavirus este o zoonoză (boală care se transmite de la animale la oameni) transmisă în principal prin expunerea la excrețiile rozătoarelor infectate. Omul se poate contamina prin inhalarea aerosolilor din excrementele uscate, prin inoculare conjunctivală și prin leziuni ale pielii sau mușcătura de rozătoare”, informează INSP.

Doctorul Adrian Marinescu, directorul Institutului Matei Balș, a explicat pentru Libertatea că boala pe care o dă acest virus afectează plămânii și rinichii și poate apărea febra hemoragică.

Potrivit informațiilor comunicate de autoritățile sanitare, la bordul navei MV Hondius a fost identificată tulpina Andes, singura variantă de hantavirus cunoscută până acum că poate fi transmisă între oameni.

Acesta este principalul motiv pentru care cazul este urmărit atent de experții în sănătate publică.

Octavian Jurma: „Există și o transmitere de la om la om”

Medicul și cercetătorul român Octavian P. Jurma avertizează că situația nu trebuie ignorată, chiar dacă riscul actual pentru populația generală este redus.

Situația trebuie urmărită atent, chiar dacă riscul imediat pentru România este foarte scăzut, spune acesta.

„Pe înțelesul tuturor, dacă într-o comunitate perfect izolată, cum este cea de pe un vas de croazieră, numărul de cazuri produse de o infectare cu transmitere cunoscută doar de la animal la om crește și după perioada de incubație, înseamnă că există și o transmitere de la om la om”, a scris acesta pe Facebook.

Cercetătorul avertizează că o eventuală adaptare suplimentară a virusului ar putea duce la apariția unor focare mai mari.

„Dacă circulația variantei de virus care s-a adaptat la transmitere interumană nu este oprită la timp, virusul se poate adapta și poate produce o epidemie sau chiar o pandemie, așa cum a fost cazul cu SARS-CoV-2”, a explicat Jurma.

„Este motivul pentru care cazul este atent monitorizat de experții în sănătate publică, deși hantavirusul se răspândește de obicei de la rozătoare la oameni”.

Cât de periculos este hantavirusul comparativ cu COVID-19

Octavian Jurma a făcut și o comparație între severitatea COVID-19 și forma pulmonară produsă de hantavirus.

„Pentru comparație, mortalitatea inițială CFR (case fatality rate) estimată inițial pentru SARS-CoV-2 era de 2-3%, cu un maxim raportat de 5%, în vreme ce pentru tulpina Andes de hantavirus mortalitatea CFR tipică raportată este de 35-50%, cu un maxim de peste 50%”, a precizat cercetătorul.

Acesta avertizează că „o epidemie de HPS produsă de hantavirus poate fi așadar de 10 până la 20 de ori mai severă decât cea de COVID-19”. 

Specialistul a explicat că tulpina Andes produce HPS (Hantavirus Pulmonary Syndrome), o formă severă pulmonară cu mortalitate ridicată.

Perioada mare de incubație îngrijorează epidemiologii

Unul dintre elementele considerate problematice este perioada foarte lungă de incubație.

„Perioada de incubație este neobișnuit de lungă: 1-8 săptămâni, iar experții citați de BBC spun că se conturează un consens în jurul a aproximativ 6 săptămâni”, a scris Jurma.

Acest interval mare poate permite răspândirea geografică a virusului înainte ca simptomele să fie observate și cazurile izolate.

OMS a confirmat și ea că este posibil să apară noi cazuri în perioada următoare.

OMS și autoritățile britanice spun că riscul este scăzut

Atât OMS, cât și UKHSA (Agenția pentru Securitate Sanitară din Regatul Unit), au transmis că riscul pentru publicul larg rămâne redus.

„În România această amenințare este practic inexistentă”, a subliniat Octavian Jurma.

Concret, în perioada 2023 – 2026, în România s-au înregistrat 15 cazuri (4 în anul 2023, 3 în anul 2024, 7 în anul 2025 și în anul în curs un caz până în prezent), potrivit INSP.

Totuși, cercetătorul critică mesajele care minimizează complet posibilitatea transmiterii între oameni.

„Reacția curentă de minimizare a riscului se vede chiar din comunicatul INSP pe acest subiect, unde se afirmă că «hantavirusurile nu se transmit de la om la om», afirmație incorectă factual”, a afirmat acesta.

„Dacă însă ne vom confrunta cu o nouă pandemie cu mentalitatea negaționistă din România, prețul în vieți umane este incalculabil”.

În final, Octavian Jurma recomandă măsuri simple de protecție în anumite situații.

„În general, este o idee bună să purtați mască dacă vă aflați pentru mult timp în proximitate cu animale în spații închise, mai ales dacă sunteți o persoană cu riscuri cunoscute, și să vă igienizați mâinile când ieșiți din acel mediu”, a transmis cercetătorul român.

Specialiștii internaționali monitorizează în continuare situația de pe nava MV Hondius și persoanele care au intrat în contact cu pasagerii infectați.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE