Dilema viitorului guvern, „oricare ar fi el”. Economistul Silviu Cerna, fost membru în consiliul de administrație al BNR, explică pericolele „mediului stagflaționist”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Profesorul de economie Silviu Cerna, fost membru în consiliul de administrație al Băncii Naționale, a analizat pentru Libertatea efectele economice ale crizei politice de la București și a vorbit despre măsurile urgente pe care va trebui să le ia noul guvern, indiferent cum ar arăta acesta.
Cuprins:
„Actuala criză politică amplifică incertitudinea”
Efectele economice ale crizei politice nu au întârziat să apară în condițiile în care, explică profesorul Cerna, România a intrat în 2026 „cu o economie slăbită de procesele economice și de evenimentele politice din 2025”, care au avut drept consecință „o creștere economică lentă, inflație ridicată, creșterea taxelor și impozitelor și, de asemenea, instabilitate politică și guvernamentală”.
„De la începutul anului trecut, încrederea în perspectiva activității economice a slăbit, iar de la anunțarea pachetelor de consolidare fiscal-bugetară, la mijlocul anului 2025, sentimentul economic a devenit și mai pesimist”, spune economistul.
Potrivit acestuia, măsurile fiscale adoptate în a doua jumătate a anului trecut, alături de inflația ridicată și scăderea încrederii investitorilor, „sunt de natură să determine ajustarea dureroasă a cererii interne”, ceea ce „desigur, alimentează nemulțumirea unei părți a societății românești”.
Investițiile și împrumuturile externe, afectate de incertitudinea politică
În acest context, „actuala criză politică amplifică incertitudinea cu privire la stabilitatea economică și la capacitatea noului guvern de a accesa fondurile europene”. Cerna spune că „această incertitudine de origine politică frânează puternic investițiile, consumul, contractarea de împrumuturi publice, mai ales externe, absolut necesare pentru acoperirea deficitului bugetului de stat”.
Consecința este „reducerea puternică a perspectivei creșterii economice pentru acest an”, în condițiile în care „principalele instituții financiare internaționale și autoritățile guvernamentale din România prevăd o creștere economică modestă, între 1 și 1,5%”.
Economistul avertizează și asupra riscului privind ratingul de țară. „România se află la BBB, ceea ce înseamnă ultima treaptă recomandată pentru investiții, iar până acum era cu plus, ceea ce însemna perspectivă favorabilă. Să vedem dacă această componentă a notației se va menține după evenimentele despre care am vorbit”, afirmă Cerna.
Deprecierea leului și presiunea inflației
Profesorul timișorean susține că „evoluția cursului de schimb arată că piețele reacționează la situația din România”.
„Deprecierea leului, pornită de la un nivel la care el era ușor supraapreciat, este până la un anumit punct o corecție necesară, pentru că supraaprecierea monedei scumpește exporturile și ieftinește importurile, agravând deficitul balanței comerciale”, explică economistul.
Cerna spune însă că, în condițiile actuale, „tendința de depreciere a leului poate fi limitată doar prin intervențiile Băncii Naționale, dar aceste intervenții costă”. Deși rezervele valutare sunt „fără precedent în istorie”, utilizarea lor pentru susținerea cursului „riscă să consume aceste rezerve”.
Profesorul Cerna mai afirmă că deprecierea leului este alimentată și de inflație: „Rata inflației este cea mai înaltă din Uniunea Europeană”. La aceasta se adaugă „așteptările inflaționiste pesimiste”, care „pot să preseze în direcția deprecierii leului”.
Dilema noului guvern: reducerea deficitelor fără blocarea economiei
În opinia sa, Banca Națională a României „se confruntă cu compromisuri grele și cu decizii dificile într-un mediu stagflaționist”, iar „noul guvern, oricare ar fi el, ar trebui să încerce corectarea rapidă a deficitelor fără a frâna și mai mult economia”, ceea ce „constituie o mare dilemă”.
Toate acestea trebuie făcute în contextul „problemelor structurale” ale economiei românești.
„Există încă peste 1.200 de întreprinderi de stat, multe dintre ele cu pierderi și necesitând subvenții. Aici reforma înseamnă privatizare, fie prin licitație la bursă, fie prin alte forme. Aceasta este esența problemei”, a punctat profesorul Cerna.
Economistul a enumerat, printre reformele necesare, reorganizarea administrativ-teritorială, reducerea aparatului bugetar, digitalizarea serviciilor publice și rezolvarea deficitului din sistemul de asigurări sociale. Silviu Cerna a mai subliniat că atragerea fondurilor europene din PNRR este vitală pentru economie.
Bursa de Valori București, un indicator limitat al economiei
Întrebat despre evoluția pozitivă a Bursei de Valori București după moțiunea de cenzură, Cerna spune că piața bursieră din România este „slab dezvoltată” și „neprofundă”, motiv pentru care „evoluțiile bursei nu pot fi interpretate ca fiind un indiciu cu privire la mersul economiei”.
„Evenimentul poate fi explicat prin factori conjuncturali”, spune profesorul, care consideră că prezentarea creșterii bursei drept „un mare succes” este „neexplicabilă, dacă este ruptă din context”.
I0SIF.26 08.05.2026, 12:08
Încă se mai bocește fără decență după Ilie Sărăcie, cel mai prost prim-ministru din istoria României