România este pe primul loc în UE la decese în rândul copiilor sub un an

Că sistemul medical din România are nevoie de investiții în spitale publice o demonstrează și mortalitatea infantilă. Aceasta măsoară numărul decedaților sub un an. Conform United Nations – World Population Prospects 2019, în intervalul 2015-2020 țara noastră a înregistrat o medie de 7‰. 

Dintre țările europene, doar trei prezintă valori superioare României, respectiv Republica Moldova – 12‰, Macedonia de Nord – 11‰ și Albania – 8‰, una singură aflându-se la egalitate cu noi – Ucraina. În rest, toate țările europene, inclusiv vecina de la sud, Bulgaria, înregistrau valori mai mici. Să nu mai socotim țările din Europa Centrală, cu care deseori tindem să ne comparăm, Cehia, Polonia și Ungaria! Datele din tabelul de mai jos sunt ilustrative.

4 copii sub un an mor în medie, pe zi, la noi

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Ce înseamnă asta la nivel concret?

Să luăm situația din anul 2018. Atunci, în România s-au născut 206.575 de copii, iar în primul an de viață au decedat 1.227 – conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). Calculat pentru acel an, mortalitatea infantilă a avut valoarea de 5,93‰, o valoare ușor mai mică decât media pe intervalul 2015-2020.

Dacă valoarea din țara noastră ar fi de 4‰, precum media europeană, asta ar însemna că nu ar mai muri 1.227 de copii în primul an de viață, ci ar fi doar 826 de decese, adică 401 copii salvați, o șansă pentru 401 nou-născuți. Dacă media de la noi ar fi precum cea din Cehia, cifra copiilor salvați ar fi de 814. Iată ce diferențe!

Din ce cauze mor copiii sub un an? 

INS ne listează anumite cauze ale deceselor. În 2018, din cei 1.227 de copii sub un an decedați, pe primul loc, cu 474 de decese, au fost afecțiunile a căror origine se situează în perioada perinatală, iar pe locul secund, bolile aparatului respirator (pneumonii), cu 247 de decese.

Desigur, dacă sistemul sanitar și de prevenție ar funcționa mai bine, cu siguranță că numărul acestor  decese s-ar diminua semnificativ. 

Este bine cunoscut faptul că României i se reproșează de către organismele europene că are foarte multe zone neacoperite din punct de vedere medical – așa-numitele deșerturi medicale. Este vorba despre acele sate aflate la mari distanțe de orașul reședință de județ sau de o localitate unde există un spital. Sunt numeroase studii care arată că mortalitatea în general, mortalitatea infantilă în particular, este mult mai ridicată în astfel de zone.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Or noi ce am făcut ca politici publice? Nu numai că nu i-am ajutat pe medici și asistenți să ajungă în aceste zone sărace, dar am adus 43.000 de cadre medicale în faza de a-și întocmi documentele de plecare, asta doar în intervalul 2007-2016. 

Acestea sunt probleme curente în România de azi și nu știm ce planuri concrete are Ministerul Sănătății pentru a ameliora acest indicator deprimant.

Or în condițiile în care perioada de sarcină și apoi lunile critice între 0-1 an contează enorm, cumulat cu acest deficit de unități sanitare specializate și personal medical, este clar că toate acestea conturează și ele tabloul mortalității infantile din România.

„M-am născut în 1960 și până acum eu nu am văzut curent electric în casă”

Ar fi interesante datele defalcate pe categorii de localități, comparativ urban-rural, zone marginalizate etc. Pe județe valorile sunt semnificativ diferite. Spre exemplu, în 2019, în județul Bistrița-Năsăud au decedat 29 de copii sub un an, iar în județul Dolj – 38 – un județ aproape de trei ori mai populat (8,10‰ mortalitatea infantilă în Bistrița-Năsăud și 6,18‰ în Dolj).

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Am vizitat zilele acestea anumite comunități izolate, comunități sărace de romi cu multiple probleme sociale și medicale. Am văzut comunități unde azi, în 2021, nu există electricitate, iar oamenii implorau cerul să apuce ziua în care vor avea un bec în casele lor – „M-am născut în 1960 și până acum eu nu am văzut curent electric în casă. Rușine țării noastre că ne ține în aceste condiții… Domnilor, noi avem forță să ridicăm un bolovan de jos, dar voi dacă ridicați pixul aveți mult mai multă forță decât noi. Ajutați-ne și pe noi!”.

Cum poate România să-și ajute propriii cetățeni? Este evident că prin investiții publice în zonele cu probleme, investiții inclusiv în ceea ce privește sistemul medical din zonele rurale, iar asta s-ar traduce prin scăderea mortalității infantile și, an de an, o șansă la viață pentru sute de copii.

Foto: 123rf

Urmărește-ne pe Google News