Crimă și pedeapsă în epoca Sars-COV-2. Despre înfometarea pisicilor, a cerșetorilor și morții fără număr

Este primăvară, anotimpul vieții și regenerării, ne spun manualele și reclamele proaste. Toți știm că primăvara e anotimpul morții și cruzimii. Animalele intră în călduri puțin înainte să se încălzească. Milioane de pui sunt apoi aruncați de cetățeni de bine care încotro.

Pe lângă păduri, intersecții mari, viermuiesc câini și pisici aruncați de cetățeni iubitori de animale (înainte se purta omorul în curte, acum, de când avem mașină, suntem mai miloși, îi aruncăm pe marginea drumului).

Cruzimea primăverii este mascată de miliarde de pozuțe drăguțe cu cățeluși, pisicuțe pe facebook-insta-tiktok. Tot ce e „drăgu” acoperă eficient un ocean de nepăsare și dezorganizare. Numărul animalelor fără stăpân e anual reglat de cruzime fără margini.

Comunități locale sau cetățeni care să sterilizeze, să țină sub control numărul animalelor care îi înconjoară? Nu, astea-s aiureli. E ăsta ruralism primitiv? Nu, cruzimea țărănească era directă și fără comentarii, cruzimea modernă ascunde în spate o morală: noi nu avem nicio vină, așa e natura, produce în exces și pisici, și cerșetori, rolul nostru e să omorâm indirect prin înfometare și ascundere a morții prin peisaj.

Recomandări

Ce nu s-a văzut la TV la Consiliul PNL. Liberalii încep cu stângul campania prezidențială: demoralizați, dezorganizați, dar puși pe glume

Administrația pe bază de amendă

La ce mai e bună o administrație locală? La controlul numărului de animale fără adăpost? La ajutorul dat animalelor? Poate la ștersul statuilor de rahat?, că se plâng că distrug porumbeii statuile.

Nu, autoritățile locale sunt bune doar la dat amenzi. Atât trebuie să mai rămână din administrație, un birocrat care scrie amenda și un polițist care-ți crapă capul dacă o arzi aiurea. E înfiorător cât de ușor prinde treaba asta: singura politică de succes e să imaginezi metode de pedeapsă și amendare. 

Au abundat comparațiile pe rețele sociale între situația animalelor fără adăpost și cerșetori. Aberația propusă nu de puține ori de oficialități este să nu mai ajuți în niciun fel oamenii care cerșesc. În loc să mă gândesc ce-i de făcut să nu mai am atâția oameni disperați, mă gândesc cum să nu-i hrănesc.

Nicio supriză, ura e mai mare pe cerșetori în comunități bogate precum Timișoara sau Cluj, decât în orașe uitate de lume și sărace, unde cerșetoria e înțeleasă drept ce e: un stadiu ultim la care pot ajunge foarte mulți într-o clipită.

Găsiți vreo asemănare cu COVID?

România pare să fie o ditai plăcinta conspiraționistă, flambată în indiferență. Ne imaginăm cum inventează ăștia viruși ca să ne controleze, dar „conspirația” pe care o știm cu toții nu pare să ne revolte: și anume că avem morți mult mai mulți decât declară oficialii. Și asta o știm încă de când ne tot raportează INS ceva ce s-ar putea chema „moartea de pe lângă COVID”.

Recomandări

„Violentul” și „Vizitatorul”, cazurile care au pus pe jar Securitatea din Timiș în ultimii ani ai comunismului

Mor zeci de mii pentru că nu se mai tratează nici măcar cât se tratau. Șoșocii de serviciu au început să preia tema asta, dar negând ceilalți morți, pe cei care chiar mor din cauza virusului cu pricina.

Soluția în ultimul an a fost mai ales polițienească. N-am văzut creșteri de buget, de personal, de aparatură. Am văzut vânătoare continuă pentru amenzi, idei despre cum să mai închidem, să mai restricționăm, dublate de încălcări ale regulilor pentru cei puternici.

Masca a ajuns într-un singur an un simbol al segregării pe clase și interese. Este simbolul de supraviețuire pentru privilegiați, să zicem vreo 20% din populație. Anti-masca a ajuns simbolul supraviețuirii pentru restul. Nu e nimic complicat. Când ai atâta muncă necalificată, atâta piață a muncii brute, și de export și de import, nu poți imagina utopii cu tele-muncă, toată prestată în siguranță.

Pe de o parte am încurajat consumul înghesuit de mall și supermarket, că ăia au lobby mai puternic. De cealaltă parte, lobby-ul mai puțin performant al HoReCa, bisericilor și cultelor etc. a fost un timp învins – asta până au răbufnit printr-un stil aparte de apărare a intereselor, unul à la Șoșoacă.

Recomandări

Asistenții maternali, condiție nouă pentru a putea activa. Dramele pe care le poate naște modificarea: „Ne gândim la interesul superior al copilului”

Un stat care se apără polițienește de virus

Însă dincolo de toate astea, covârșitoare a fost totuși indiferența față de moarte. Sunt cifre care ne arată că România a avut morți și îmbolnăviți de parcă n-ar fi luat nicio măsură. Categoria „exces de mortalitate” este șocantă. Despre „morții în exces” o parte din noi am vorbit de anul trecut, se pare că au auzit acum și alde Vlad Voiculescu și alți luptători ai luminii.

În 2020 am avut aproape 300.000 de decese, cu 35.563 mai mult decât media ultimilor patru ani. Dintre ei, 15.767 sunt trecuți „cu Covid”). Restul sunt doar „morți în exces” Așa arată rezultatele unui stat care practic s-a apărat doar polițienește de COVID.

Restricțiile neînsoțite de măsuri sociale, mai ales când ai atâta mână de lucru slab calificată, care nu poate tele-munci, sunt aproape la fel de iresponsabile ca măsurile braziliene sau britanice pentru obținerea „imunității de turmă”. 

La noi nu se dau date despre împărțirea socială a morții. Putem bănui, uitându-ne la alții. În SUA, comunitățile mai sărace, de hispanici sau de afroamericani, au înregistrat cote mai mari de deces. Comunitățile de migranți care fac munci dificile și sunt cazați la grămadă au fost foarte afectate. Noi i-am lăsat pe ai noștri să se descurce singuri, că doar suntem „europeni”.

Ordine prin crimă și pedeapsă

E stupid să împarți riscurile doar pe categorii de vârstă. Riscul trebuie împărțit de exemplu pe „posibilitatea distanțării”. Mă uit la Eurostat și aflu că românii locuiesc cel mai înghesuit din UE. Mai ai și iarnă, deci înghesuiala e și mai mare. Și mă întreb cum le vor fi sunat milioanelor de concetățeni care se încălzesc cu toată familia într-o singură cameră incantațiile oamenilor de bine cu „distanțarea”.

Datele sunt seci și reci: România a ajutat cel mai puțin cetățeanul de rând. Dar s-a urlat la greu, prin goarnele „civilizatoare”, că suntem neam de sălbatici și că nu respectăm regulile.

Așa că, scuzați-mi paralela, eu văd multe asemănări cu proiecte anti-pisici & porumbei precum cel de la Timișoara. Nu investim în gospodărire și dup-aia ieșim și amendăm oamenii și omorâm sau înfometăm animalele (uneori omorâm și oamenii, vezi cazul cel mai recent de la Pitești și nu numai).

Cea mai proastă idee e să susții autoritățile în această lene periculoasă și crudă. Mulți le susțin, deși se pretind „antisistem”. Sunt cetățeni din ăia care cred că cerșetorii ar fi milionari de fapt, care cred că săracii vor să facă petreceri fără mască, care cred că civilizația e musai omor de câini, pisici, oameni, porumbei, ciori, tăiat copaci să nu zgâriem mașina etc. Și de fapt nu e nicio conspirație. Unii mai șmecheri fac reduceri de costuri publice, nu mai administrează nimic, doar iau sporuri, like-uri și bani de pe amenzi.

Vrem să ne schimbăm viața?, trebuie să învățăm să privim cu mai multă seriozitate violența și moartea din jurul nostru. Din păcate, văd un gust deosebit pentru ordine prin crimă și pedeapsă.

Urmărește-ne pe Google News