Ce este empatia și de câte feluri este

Empatia descrie capacitatea cuiva de a înțelege ce simte, prin ce trece altcineva la nivel emoțional și de a vedea lucrurile din punctul de vedere al acelei persoane. Empatia este o calitate valoroasă și o abilitate socială importantă pe care mulți oameni ar trebui să o aibă și, asemenea simpatiei, este considerată o componentă esențială a inteligenței emoționale sau EQ. Când o persoană este empatică, aceasta încearcă să înțeleagă cum se simt ceilalți într-o anumită situație, recunoscând că fiecare persoană gestionează situațiile în mod diferit, aflăm de pe indeed.com. Există trei tipuri de empatie care sunt relevante mai ales la locul de muncă:

Empatia emoțională. Acest tip de empatie apare când o persoană este capabilă să resimtă sentimentele altei persoane, ceea ce îi permite să o înțeleagă într-un mod mai profund. Numită uneori și empatie afectivă, empatia emoțională îți permite să creezi o relație autentică cu ceilalți.

Empatia cognitivă. Aceasta se referă la capacitatea unei persoane de a înțelege felul în care gândește sau se simte o altă persoană. Diferită de empatia emoțională, empatia cognitivă nu presupune implicare emoțională, ci se concentrează pe motivul pentru care o persoană poate gândi sau se poate simți într-un anumit fel.

Empatia compasională. Cunoscută și ca empatie activă, acest tip de empatie combină înțelegerea și simțirea emoțiilor altora cu dorința imediată de a face ceva pentru a le reduce suferința.

Ce se înțelege prin simpatie

Termenul de simpatie se referă la compasiunea pe care o simte cineva față de durerea, ghinionul, necazul sau suferința unei alte persoane, dar o face din exterior. Poate face referire și la sentimentele de susținere pe care le poți avea față de o altă persoană sau față de o anumită situație. Simpatia este o parte esențială a inteligenței emoționale. Cu simpatie poți aprecia prin ce trece o altă persoană, dar, spre deosebire de empatie, o faci din propria ta perspectivă.

Cu alte cuvinte, simți „pentru” cineva, dar nu „alături” de acea persoană. Există două tipuri de simpatie, și anume simpatia pasivă și simpatia activă, aceasta din urmă implicând impulsul de a ajuta într-un anumit fel. De exemplu, un coleg care și-a pierdut recent un părinte din cauza unei boli incurabile participă la un maraton de strângere de fonduri. Pentru a-ți arăta susținerea, postezi despre eveniment pe rețelele sociale pentru a crește gradul de conștientizare și faci o donație pentru fiecare kilometru parcurs. În acest fel îți arăți sprijinul în mod activ, fără a interioriza situația.

Diferența dintre empatie și simpatie

Cuvintele empatie și simpatie împart aceeași rădăcină lingvistică, și anume sufixul „-patie”. Acesta are origini în termenul grecesc „pathos”, care în antichitate desemna emoțiile, sentimentele sau pasiunea, o legătură etimologică ce explică de ce ambele concepte gravitează în jurul trăirii afective.

Ai fost vreodată acuzat că ești prea empatic sau că altcineva doar simpatizează? Deși sunt folosiți adesea unul în locul celuilalt, acești termeni descriu modalități diferite de a răspunde la emoțiile oamenilor din jurul nostru. Înțelegerea diferențelor dintre empatie și simpatie poate avea un impact semnificativ asupra modului în care ne conectăm și ne susținem reciproc. Chiar dacă ambii termeni sunt folosiți în situații care implică emoții, ei nu pot fi utilizați interschimbabil, întrucât au sensuri diferite.

Principala diferență dintre simpatie și empatie constă în modul în care ne exprimăm și trăim emoțiile legate de situația altcuiva. Empatia implică o înțelegere a emoțiilor celeilalte persoane, bazată pe experimentarea indirectă a gândurilor, emoțiilor și percepțiilor pe care aceasta le are. În schimb, simpatia implică compasiune și grijă față de cineva, pe baza recunoașterii tristeții sau suferinței acelei persoane. Nici empatia, nici simpatia nu sunt, prin natura lor, una mai valoroasă decât cealaltă. Fiecare are rolul ei, în funcție de context și de o anumită situație, și ambele ne sunt utile pentru a ne păstra echilibrul emoțional și mental.

Ce ne separă empatia de simpatie

Când simpatizăm cu situația cuiva, ne pare rău de acea persoană. Avem gânduri și sentimente legate de situația respectivă, dar nu înțelegem în profunzime cum se simte cealaltă persoană. Să empatizezi cu circumstanțele cuiva înseamnă să-ți dedici timp, efort și spațiu mental pentru a înțelege și pentru a aprecia pe deplin ceea ce simte persoana respectivă.

Simpatia înseamnă a asculta veștile proaste ale cuiva, a ne exprima propriile sentimente legate de ele și a spune că ne pare rău. Când empatizăm, ne cufundăm în emoțiile celuilalt și ne imaginăm că suntem în situația lui. Nu este vorba despre sentimentele noastre față de experiența acelei persoane. În schimb, ne punem în locul acelei persoane și încercăm să simțim ceea ce simte ea.

De exemplu, dacă un prieten îți spune că i-a murit câinele, îi vei arăta simpatie, spunând: „Îmi pare rău pentru pierderea suferită”. Însă, dacă ai empatiza, ți-ai imagina prin ce trece el și ai simți durerea și pierderea care vin odată cu această experiență nefericită.

Rolul empatiei și al simpatiei

Empatia implică explorarea gândurilor și a sentimentelor unei persoane, ceea ce ajută la eliminarea judecății. În schimb, simpatia implică o înțelegere superficială a situației cuiva, ceea ce poate facilita uneori emiterea de judecăți.

De exemplu, dacă fratele sau sora ta îți spune că divorțează, ai putea simpatiza spunând: „E teribil! O să fie greu pentru nepotul meu pentru că o să crească într-o familie destrămată”. Un răspuns empatic ar suna cam așa: „Spune-mi dacă vrei să vorbim despre asta. Sunt aici pentru tine”.

Când empatizăm cu o persoană apropiată, ne conectăm profund la experiența acesteia. Punem întrebări pentru a înțelege, practicăm ascultarea activă, îi citim expresiile faciale și limbajul corporal și ne comportăm cu sensibilitate față de nevoile sale. Simpatia nu implică trăirea emoțiilor celuilalt, așa că, atunci când auzim despre problema unei persoane, putem simți impulsul să o rezolvăm din compasiune. Nu înțelegem pe deplin prin ce trece aceasta, ceea ce ne face să ne concentrăm mai ușor pe soluții decât pe validarea experiențelor sale.

Când să fii empatic

Empatia este esențială pentru construirea unor relații profunde și importante cu ceilalți. Dacă nu ești capabil să înțelegi perspectiva unei alte persoane, poate fi dificil să comunici eficient ca să rezolvați împreună problemele. De exemplu, dacă tu și partenerul tău vă certați, poate fi greu să rezolvați conflictul dacă nu ești capabil să empatizezi cu punctul lui/ei de vedere. În loc să lucrați ca o echipă pentru a găsi o soluție, te concentrezi să-l convingi pe celălalt că tu ai dreptate, ceea ce creează o ruptură și mai mare în relație. Cu toate acestea, oboseala empatică poate apărea dacă ești foarte preocupat și simți constant emoțiile celorlalți, potrivit verywellmind.com. Energia ta se epuizează și te poți simți amorțit, epuizat, neputincios și mai puțin compătimitor, fiind expus unui risc crescut de suferință empatică.

Când să arăți simpatie

În era smartphone-urilor și a rețelelor de socializare, suntem bombardați constant cu vești îngrijorătoare, disponibile la un click distanță, 24 de ore din 24, ceea ce face să fie ușor să te simți depășit de ceea ce se întâmplă în lume. Simpatia ne permite să învățăm și să ne informăm despre problemele globale fără să ne consumăm emoțional, în timp ce compasiunea este asociată cu comportamente morale și prosociale, precum cooperarea, împărtășirea, reducerea discriminării, susținerea, ajutorarea și protejarea celorlalți.

Spre deosebire de simpatie, care se limitează, așa cum spuneam, la a ne părea rău din exterior pentru ceilalți, compasiunea generează dorința de a ajuta și implică acțiune concretă. Vrei să le alini durerea și suferința pentru că rezonezi cu adevărat cu situația lor. De exemplu, prietenul tău trece printr-un tratament dificil pentru o boală gravă. Manifești compasiune ajutându-l cu diverse comisioane, ducându-l la doctor și fiind atent și sensibil la nevoile sale.

Empatia și simpatia la locul de muncă

Manifestarea empatiei și a simpatiei la locul de muncă te poate ajuta să construiești și să îmbogățești relațiile profesionale și să îți consolidezi echipa și cultura organizațională.

Empatia. Deoarece empatia presupune să simți emoțiile unei alte persoane, aceasta poate fi solicitantă din punct de vedere emoțional. Totuși, empatia la locul de muncă poate conecta oamenii și îi poate ajuta să se simtă uniți.

Simpatia. Exprimarea simpatiei poate avea un efect pozitiv asupra relațiilor tale profesionale, mai ales când un coleg trece printr-o perioadă dificilă. Îți permite să arăți că prețuiești ceea ce simte cealaltă persoană și că o susții. Prin exprimarea simpatiei, poți ajuta la crearea unui mediu mai deschis și mai comunicativ, în care angajații se simt în siguranță și ascultați.

Atât empatia, cât și simpatia sunt importante, deoarece favorizează un mediu de lucru încurajator, care poate conduce în cele din urmă la soluții mai inovatoare și mai intuitive pentru problemele care apar. Ele pot ajuta, de asemenea, angajații să construiască relații mai solide între ei și cu clienții, creând un mediu de lucru mai pozitiv și mai productiv, se mai precizează pe indeed.com.

Sursa foto: Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.