Unul dintre principalele motive pentru care indivizii inteligenți și educați pot susține teorii contrare adevărului este influența prejudecăților cognitive. Disonanța cognitivă, de exemplu, apare atunci când indivizii accesează informații care intră în conflict cu credințele sau valorile lor preexistente. Pentru a atenua disconfortul asociat cu această disonanță, oamenii pot respinge dovezile factuale în favoarea teoriilor care se aliniază cu viziunea lor asupra lumii. Acest mecanism psihologic poate fi deosebit de pronunțat în rândul celor care posedă un puternic sentiment de identitate legat de anumite ideologii sau afilieri politice. Prin urmare, indivizii inteligenți își pot raționaliza sprijinul pentru teorii nefondate, folosind raționamente sofisticate pentru a-și justifica convingerile, în ciuda lipsei de suport empiric.
Mai mult, fenomenul prejudecății de confirmare joacă un rol semnificativ în modelarea convingerilor indivizilor educați. Prejudecățile de confirmare se referă la tendința de a căuta, interpreta și reține informații într-un mod care confirmă convingerile preexistente. Într-o epocă a supraîncărcării informaționale, indivizii își organizează adesea consumul media pentru a se alinia cu punctele lor de vedere, ceea ce duce la apariția unor camere de ecou în care opiniile disidente sunt marginalizate. Această expunere selectivă întărește convingerile existente și poate duce la adoptarea unor teorii care nu sunt bazate pe realitate. Chiar și persoanele cu un nivel ridicat de educație pot cădea pradă acestei prejudecăți, deoarece expertiza lor într-un anumit domeniu nu le permite neapărat să evalueze critic afirmațiile din afara domeniului lor de cunoaștere.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f714ce484a45eb25a26bbd28ebe45838.jpg)
Dinamica socială contribuie, de asemenea, la susținerea teoriilor contrare în rândul indivizilor inteligenți. Gândirea de grup, un fenomen psihologic în care dorința de armonie sau conformitate în cadrul unui grup duce la luarea unor decizii iraționale, poate fi deosebit de influentă în contexte sociale și politice. Atunci când indivizii inteligenți fac parte dintr-o comunitate care susține anumite convingeri, aceștia se pot simți presați să se conformeze ideologiei grupului, chiar dacă aceasta contrazice adevărurile obiective. Această presiune socială poate fi exacerbată de dorința de acceptare socială și de teama de ostracizare, determinând indivizii să acorde prioritate loialității față de grup în detrimentul acurateței faptelor.
Rolul educației în acest context este multilateral. Deși educația este adesea asociată cu gândirea critică și cu capacitatea de a discerne adevărul de fals, ea poate crea și un fals sentiment de încredere în înțelegerea problemelor complexe. Persoanele educate pot crede că inteligența lor îi autorizează să navigheze în peisaje sociale și politice complexe, ceea ce le determină să susțină teorii fără a le examina în mod adecvat validitatea. Mai mult, specializarea cunoștințelor poate crea compartimente izolate în care indivizii devin experți în domenii înguste, dar le lipsește perspectiva interdisciplinară necesară pentru a evalua critic problemele societale mai largi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_24b6d0881562e481e5c02b5859b5a4ad.jpg)
Pe lângă factorii cognitivi și sociali, ecosistemul informațional joacă un rol esențial în conturarea convingerilor. Amplificarea rolului rețelelor sociale și proliferarea dezinformării au transformat modul în care indivizii accesează și interacționează cu informațiile. Persoanele inteligente și educate nu sunt imune la atracția narațiunilor senzaționale sau a afirmațiilor înșelătoare care rezonează cu convingerile lor. Algoritmii care guvernează platformele de socializare prioritizează adesea implicarea în detrimentul acurateței, creând medii în care falsurile pot prospera. Drept urmare, chiar și cei cu educație avansată se pot trezi susținând teorii cărora le lipsește o bază factuală, pur și simplu pentru că sunt mai disponibile sau mai atractive în cadrul rețelelor lor de informații.
Pentru a aborda problema persoanelor inteligente și educate care susțin teorii contrare adevărului este esențial să se promoveze o cultură a gândirii critice și a dialogului deschis. Încurajarea oamenilor de a se implica în perspective diverse și de a contesta presupunerile poate ajuta la atenuarea efectelor prejudecăților cognitive și ale gândirii de grup. Instituțiile de învățământ joacă un rol vital în promovarea cercetării critice și în dotarea studenților cu instrumentele necesare pentru a evalua riguros informațiile. În plus, crearea de spații pentru discurs constructiv, unde oamenii pot discuta probleme controversate fără teama de a fi judecați, poate facilita o înțelegere mai nuanțată a teoriilor sociale și politice complexe.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_db2e3b8a8dffd081cae54b2844d8f88c.jpg)
Așadar susținerea teoriilor sociale și politice contrare adevărului de către indivizi inteligenți și educați este un fenomen complex, influențat de prejudecățile cognitive, dinamica socială și ecosistemul informațional. Înțelegerea acestor factori este esențială pentru abordarea provocărilor reprezentate de dezinformare și pentru promovarea unei societăți mai informate. Prin promovarea gândirii critice, încurajarea diverselor perspective și crearea unor medii propice dialogului deschis, se poate ajunge la o înțelegere mai exactă a problemelor complexe care ne modelează lumea.
Foto ilustrativ: Shutterstock
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e07ece3de95c2fef4c4c812601f0e8a6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6fa9ba088b3186d602765e49832715c8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_c182ba7f889179c8a143835049c324c3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3bad5579c4dd18a16e8cc8b162fb54aa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_be86e9e1408e2f32e00bc45751b8fc10.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_de5b3d416f972ef2b6a4fb06c9f00639.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_6e55330816cf8f28ef04d278a6a9a47d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_8a6c49a74953be8314c7c5f171b12a67.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_0458462c93d70ca706ea95b796fffbec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_feb1525ab82d1fac331dfe62391d7701.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_8e7fe8d2c12c68dd853764ffa0e25cb1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_75298abd58427cd0486b0c0156d7ce90.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_dddd433ec1f86c990ec8a1c034321074.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_1a991bb0dda0ca585c6a98e6087c07b1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_597a00028426f25cd46fa3591de0bdc3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_61610d3cc91a6377c714e22077127cb9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_8d7efb20748a73444d3dd44b77bec75f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_4d4ce989f27a6e81dc92d42f90ec3a8b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_acd6d3547c57a66c195f7b1686a8a970.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_89cdc8b44a079700b7ffcb419b4d108e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_255b3f9c8aff9bf08321be720349928d.jpg)
Lake1 01.07.2025, 23:32
Lipsa de educație corectă si mai ales curată nesmțire, la aemenea indivizi. E revoltător, dar ăsta-i adevărul. Lăcomia, strică omenia, așa spuneau bătrânii câdndva.
Prodromos 01.07.2025, 18:46
Pot cu Popota. Pot cu Pipota. Pot cu Neputinta.
IulianH6 01.07.2025, 10:36
Partea doua, Toate familiile bogate doreau să-și păstreze Sclavii, practicarea Sclaviei, precum și pentru a-și crește averea, puterea și controlul asupra oamenilor prin noile ideologii inventate – scrise, legiferate de ei. Toate sistemele, doctrinele, dogmele, fost create pentru a controla psihic oamenii, si sunt folosite în acest scop si în ziua de azi…prin diferite metode subtile, rafinate. Regi, faraoni, împărati, familii regale, preoți, bogații în colaborare cu unii istorici, filosofi au creat iluzii, aparenţe, mistificări, s-au prefăcut, au spus minciuni au deghizat adevărul.
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.