Marele Lider din Biroul Oval se dă rotund cu Omanul

Una dintre afaceri este mega-proiectul AIDA, în derulare, un joint-venture rezidențial și turistic de mare lux, situat în capitala Omanului,  Muscat, pe niște stânci spectaculoase. Obiectivul, estimat la patru miliarde de dolari, este finanțat de notoria companie saudită „Dar Al Arkan”, și susținut de guvernul Sultanatului, prin compania sa de turism. The Trump Organisation participă cu numele și managementul, cum procedează în majoritatea business-urilor sale de succes absolut din zonă.  

Când, la 17 august, președintele Trump a amenințat la Fox News – o mai făcuse în mai, cu o undă de părere de rău („Omanul se va comporta ca toți ceilalți, altfel va trebui să-i aruncăm în aer”) – că va bombarda la greu, fucking greu, Omanul, mi-a stat inima în loc. Doar până să realizez că între Muscat și Strâmtoarea Ormuz sunt niște sute de kilometri. AIDA (în arabă, „[musafira] care revine”, un nume al bucuriei, al împlinirii) este în siguranță.

Sultanatul Oman a rămas țara în care mai dăinuie farmecul poveștilor din 1001 de nopți, a reușit să nu-și zgârie norii și să nu-și strivească peisajul de vis cu imense cutii din sticlă și oțel. Nici sunniți, nici șiiți, locuitorii Omanului practică în majoritate (în bună înțelegere cu alte religii și denominațiuni) islamul ibadit, o formă blândă și deschisă de islam.

N-ar fi departe de adevăr să fie pusă și pe seama ibadismului vocația de mediatori a omanezilor, seriozitatea cu care practică neutralitatea strategică, principiu-cheie al politicii externe a acestui stat. Omanul s-a abținut să răspundă oficial provocării liderului de la Casa Albă.. Altminteri, rețelele de socializare din Sultanat sunt pline de postări stupefiate. Membri ai comunităților online și comentatori politici consideră, deopotrivă, că provocarea gratuită a lui Trump aduce atingere demnității naționale.   

Cu trei zile înainte de interviul telefonic de la Fox News, pe 14 august, la un miting electoral din Long Island, Trump făcuse o aiuritoare declarație, depășindu-și propriile recorduri în materie: „După ce vom termina de învins Iranul – care suferă o înfrângere zdrobitoare (After we finish defeating Iran, which is being very badly defeated) – voi declara în scurt timp Strâmtoarea Ormuz teritoriu al Statelor Unite”. A mai anunțat anexarea Strâmtorii. Prin martie declara că o va redenumi “Strâmtoarea Americii” sau – și mai bine! – „Strâmtoarea Trump”. Ghinionul Omanului este că se află pe un mal al Strâmtorii Ormuz și are responsabilitatea de a coordona și gesstioan în comun cu Iranul (aflat pe celălalt mal) siguranța navigației. 

Desigur, nimeni nu crede că președintele SUA va ordona, totuși,  bombardarea Omanului, partener strategic de lungă durată al Statelor Unite, cu remarcabile, istorice performanțe de mediere între Tehran și Washington (ca să le invoc doar pe acestea), culminând cu acordul nuclear din 2015, pe care Trump s-a grăbit, încă din primul mandat, să îl denunțe, sub influența atomicului său sfătuitor, Netanyahu, dar și pentru că acordul fusese semnat de Obama.

Până la alegerile intermediare de la începutul lui noiembrie, @realDonaldTrump mai are destul timp să întreprindă, să spună și să posteze multe pe Truth Social. Cu siguranță însă nu va „termina de învins” Iranul, deși acesta „suferă o înfrângere zdrobitoare”.

Un aforism din Oman sună așa: „Cuvântul tău e ca o piatră aruncată în mare, nu știi niciodată cât de adânc va coborî”. Un alt aforism arab, mai pe înțelesul celui care se dă rotund în Biroul Oval: „Păzește-ți limba, așa cum îți păzești aurul și banii”.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE