Costul mobilizării IGSU din dosarul „Viorel Pașca”, privind așezămintele ilegale de la Dumbrava: 1,2 milioane de lei. Motivul pentru care banii nu vor fi recuperați niciodată

Suma reiese dintr-un răspuns transmis de IGSU în urma unei solicitări de informații a ziarului Libertatea. Instituția a transmis și devizul misiunii, calculat „la virgulă”. Documentul arată că la misiune, care a durat 33 de ore, au participat 340 de oameni aduși din aproape toată țara, inclusiv de la Constanța, Galați, Botoșani și Suceava. Doar 6 oameni au fost din Bihor.

Cea mai mare sumă, aproape 640.000 de lei, a fost pentru mobilizarea mașinilor și echipamentelor folosite în misiunea organizată din dispoziția lui Raed Arafat. De asemenea, au fost plătite oamenilor ore suplimentare de aproape 230.000 de lei.

IGSU a transmis că instituția nu va face niciun demers de recuperare a banilor pentru că misiunea a fost una „umanitară”, iar în astfel de situații, IGSU nu solicită recuperarea banilor cheltuiți.

Misiunea „Viorel Pașca”: 340 de oameni și 150 de autospeciale

În ziua perchezițiilor DIICOT care îl vizau pe Viorel Pașca și familia lui, Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a anunțat o desfășurare impresionantă de forțe pentru „salvarea și protejarea persoanelor vulnerabile” găzduite de Viorel Pașca.

DSU anunța și „capacitățile” mobilizate pentru operațiunea din Bihor: peste 150 de mijloace tehnice (autospeciale și alte echipamente pentru suport).

DSU nu a anunțat însă și numărul oamenilor implicați în misiunea din Bihor, specificând doar că „pentru gestionarea acestei situații complexe, DSU a coordonat o desfășurare de forțe, implicând personal din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Unităților de Primiri Urgențe (UPU), Spitalului de Urgență «Prof. Dr. Dimitrie Gerota» al MAI, precum și medici din cadrul Ministerului Sănătății”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

O misiune care a durat 33 de ore

În baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, Libertatea a solicitat IGSU să comunice costurile desfășurării de forțe de la Dumbrava, atât din perspectiva cheltuielilor pentru ore suplimentare, cât și din punctul de vedere al cheltuielilor pentru echipamente.

Instituția a transmis că misiunea s-a desfășurat pe parcursul a 33 de ore, între 29 iunie 2026, ora 14:00, și 30 iunie 2026, ora 23:00, și a fost declanșată „la solicitarea unității de Parchet, prin dispoziția secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Interne, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat”.

Potrivit IGSU, în misiune au fost angrenați 340 de angajați ai IGSU și ai unităților subordonate: 36 de ofițeri, 8 maiștri militari, 284 de subofițeri, 11 soldați și un angajat civil.

Oameni mobilizați din toată țara

Răspunsul transmis de IGSU la solicitarea Libertatea dezvăluie că la operațiunea de evacuare a bătrânilor din casele lui Viorel Pașca și mutarea lor în alte centre au participat 35 de inspectorate județene pentru situații de urgență, plus București-Ilfov, unitatea specială USISU, baza logistică și aparatul central al IGSU. Cele mai numeroase efective au venit de la sute de kilometri de locul descinderilor: ISU Vâlcea a trimis 32 de oameni, ISU Hunedoara 28, iar ISU Timiș 24. Echipaje au sosit inclusiv de la Constanța, Galați, Botoșani și Suceava.

În schimb, ISU Bihor, pe teritoriul căruia s-a desfășurat întreaga operațiune, figurează în tabel cu doar 6 participanți.

Ore suplimentare în valoare de 230.000 de lei

Cifrele transmise de IGSU la solicitarea Libertatea arată în detaliu cum au fost calculate costurile operațiunii din județul Bihor. „În urma centralizării datelor furnizate de către unitățile subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență implicat în această misiune, a reieșit că suma de 558.151,38 lei reprezintă costurile totale estimate ale intervenției pe natura «Cheltuielilor de personal»”, explică IGSU.

Cea mai mare parte din cheltuielile de personal o reprezintă salariile de bază: 261.610 lei. Acești bani, precizează IGSU, pompierii și paramedicii i-ar fi încasat oricum, „indiferent dacă și cadrele militare se aflau sau nu în misiune”.

Salariilor de bază li se adaugă orele suplimentare: 229.329 de lei, reprezentând contravaloarea muncii prestate peste programul normal de lucru. Această sumă „ar fi de plată dacă aceste ore nu se recuperau în termenul legal”.

Lista cu estimarea cheltuielilor de la Dumbrava continuă cu 19.320 de lei normă de hrană pentru cei 340 de participanți, 12.369 de lei indemnizații de delegare pentru oamenii trimiși departe de unitățile lor, 11.146 de lei contribuția angajatorului, 7.459 de lei spor pentru condiții de muncă și 4.254 de lei alte sporuri.

În răspunsul său, IGSU arată că a calculat inclusiv suma de 277 de lei „contravaloare soldă de comandă” și 94,36 lei reprezentând „contravaloare normă de echipare pentru două zile de misiune”, adică uzura uniformelor.

Cea mai mare cheltuială: costurile cu deplasarea

Cheltuielilor de personal de aproape 560.000 de lei li se adaugă o sumă și mai mare: 638.421 de lei, „reprezentând cheltuielile date de carburant, uzura autospecialelor, materiale consumabile”.

Adunate, cele două categorii de cheltuieli duc nota de plată totală la aproape 1,2 milioane de lei (aproximativ 240.000 de euro). Costul strict al operațiunii, fără salariile de bază și drepturile care s-ar fi plătit oricum, se ridică la aproximativ 900.000 de lei.

De ce nu cere statul banii înapoi

Întrebat ce demersuri a inițiat pentru „recuperarea sumelor alocate intervenției”, IGSU a răspuns că nu o va face și își întemeiază poziția pe trei legi.

Instituția citează Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, potrivit căreia această activitate are „caracter umanitar”, și Legea 418/2004, care definește protecția civilă drept „o componentă a sistemului securității naționale”.

IGSU a invocat și Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care prevede că „acordarea asistenței medicale publice de urgență, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului și un drept al cetățeanului”, iar aceasta „nu poate avea un scop comercial”.

„Astfel, având în vedere că activitatea desfășurată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și de unitățile subordonate acestuia are un caracter umanitar, cu titlu gratuit, instituția noastră nu va iniția niciun demers în această direcție”, mai arată IGSU în răspunsul pentru Libertatea.

IGSU a mai transmis că documentele întocmite pentru planificarea, organizarea și desfășurarea intervenției „au un caracter clasificat și/sau nedestinat publicității” și că, „având în vedere caracterul acestei misiuni, nu a fost elaborat un raport de evaluare a intervenției”.

Între timp, dosarul a suferit o răsturnare de situație spectaculoasă. În 14 august 2026, Tribunalul Bihor a ridicat definitiv sechestrele instituite de procurori asupra bunurilor, conturilor și banilor familiei Pașca și ai Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”.

Viorel Pașca și patru membri ai familiei sale sunt investigați de procurorii DIICOT pentru constituire a unui grup infracțional și alte fapte. Cazul vizează așezămintele administrate de Pașca de la Dumbrava din județul Bihor, cunoscute ca azile ilegale, unde anchetatorii continuă expertizele și audierile în timp ce suspecții sunt cercetați fără măsuri preventive de îngrădire a libertății.

Precizări suplimentare de la IGSU

După publicarea articolului IGSU a mai trimis câteva precizări suplimentare referitoare la subiectul articolului, pe care Libertatea îl publică integral mai jos: 

„Suma de aproximativ 1,2 milioane de lei prezentată în articol nu reprezintă suma cheltuită suplimentar de IGSU pentru misiunea desfășurată în data de 30 iunie 2026 şi, în consecinţă, nu poate fi asimilată costului efectiv suplimentar al acestei operațiuni. 

Datele comunicate anterior, ca răspuns la solicitarea dumneavoastră, au reprezentat o evaluare estimativă a valorii resurselor umane şi logistice angrenate, realizată prin însumarea mai multor categorii de costuri, inclusiv costuri care s-ar fi produs independent de desfăşurarea acestei misiuni, precum și costuri posibile sau estimări privind uzura pe termen lung. Această evaluare nu reprezintă calculul impactului bugetar suplimentar generat de operațiune, cele două noțiuni nefiind echivalente. 

Astfel, drepturile salariale obişnuite ale personalului angrenat, estimate la 316.453 lei brut, nu reprezintă o cheltuială suplimentară determinată de această misiune, întrucât aceste drepturi salariale ar fi fost achitate personalului indiferent de participarca la operațiunea respectivă. 

În ceea ce priveşte suma de 229.329 lei, aceasta reprezintă contravaloarea brută estimată a orelor suplimentare efectuate și nu o sumă deja plătită. Potrivit prevederilor legale, regula este compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător în termen de 90 de zile. Numai în situația în care, din motive excepționale și temeinic justificate, această compensare nu poate fi realizată în termenul legal, orele respective pot fi plătite. 

De asemenea, suma de 638.421 lei aferentă componentei logistice nu reprezintă în integralitate cheltuieli efective şi imediate ale misiunii. Aproximativ 35% din această valoare reprezintă costuri asociate consumurilor efective, precum carburantul, în timp ce aproximativ 65%, respectiv circa 415.000 lei, reprezintă o estimare a costurilor asociate uzurii şi mentenanței pe termen lung a vehiculelor și echipamentelor utilizate, și nu sume efectiv achitate cu ocazia misiunii din 30 iunie. 

În consecinţă, prezentarea sumei totale rezultate din aceste estimări drept „,cost al mobilizării IGSU de 1,2 milioane de lei”, fără distincția dintre costurile efective suplimentare, drepturile salariale curente, costurile potențiale și estimările privind uzura pe termen lung, este de natură să creeze cititorului percepția eronată că această sumă a fost efectiv cheltuită suplimentar de la bugetul de stat pentru operațiunea respectivă. 

Totodată, considerăm necesară clarificarea formulării din titlul articolului referitoare la faptul că „,banii nu vor fi recuperați niciodată”. Nu există o sumă de 1,2 milioane de lei efectiv plătită în cadrul acestei misiuni și care să constituie, în integralitatea sa, o creanță ce ar trebui recuperată de IGSU. Misiunea a fost desfășurată în exercitarea atribuțiilor legale ale structurilor implicate şi ca urmare a solicitării formulate de autoritățile competente. 

De asemenea, precizăm că personalul IGSU nu a fost mobilizat pentru efectuarea perchezițiilor sau a altor activități de urmărire penală, asemenea atribuţii nefiind în competența instituției. Mobilizarea structurilor IGSU a urmărit exclusiv îndeplinirea atribuţiilor legale ce reveneau acestora în contextul operațiunii, inclusiv asigurarea măsurilor necesare pentru protecția, asistența și, după caz, transportul persoanelor vulnerabile. 

În aceste condiții, pentru reflectarea cu acurateţe a informațiilor comunicate de instituția noastră şi pentru evitarea inducerii în eroare a cititorilor cu privire la impactul bugetar real al operațiunii, vă solicităm publicarea prezentului drept la replică și corectarea formulărilor din articol și din titlu care prezintă suma estimativă de aproximativ 1,2 milioane de lei drept o cheltuială efectivă a mobilizării IGSU sau drept o sumă care ar fi trebuit recuperată. 

IGSU își reafirmă întreaga disponibilitate pentru furnizarea, în condițiile legii, a datelor și informaţiilor necesare unei informări corecte, obiective şi complete a opiniei publice”. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro