Responsabilii nu fac gesturi responsabile

Cei cu putere știu că, pentru a preveni colapsul climatic, infrastructura bazată pe arderi de combustibili fosili trebuie treptat retrasă din uz și înlocuită cu forme curate, însă mai peste tot fac exact opusul. 

Milioanele de tone de plastic produse se răspândesc până în cel mai izolat sat amazonian sau sahelian, înlocuind speciile pierite. Trei sferturi din copaci au fost tăiați. Trei sferturi! 

În sud-vestul SUA, apa e pe terminate și, în 10 ani, Jakarta, un megalopolis de 10 milioane de oameni, va fi complet sub apă în cea mai mare parte a anului. Zece ani!

Calota glaciară care răcea extremele de temperatură s-a cam dus și ce s-a dus nu se va mai întoarce niciodată. Lanțurile de aprovizionare globale pompează tot mai multe emisii de carbon și metan care pârpălesc la foc crescând ce a mai rămas din speranțele noastre de supraviețuire. Din cauza tăierilor, Amazonul, fostul „plămân al planetei”, devine producător net de carbon. 

Marea Negație. De ce ignorăm criza climatică și ne irosim șansele la viață?
Pădurea amazoniană emite mai mult dioxid de carbon decât poate să absoarbă, au confirmat cercetătorii pentru prima dată, într-un studiu publicat în revista „Nature”. Studiul a constatat că incendiile au produs aproximativ 1,5 miliarde de tone de CO2 pe an, creșterea pădurilor eliminând doar 0,5 miliarde de tone

Zone din Arctica au ajuns să aibă 31 de grade Celsius (pe plus!) vara aceasta, în anul cel mai cald din istorie. Din Grecia în Siberia au ars focuri apocaliptice, fără ca asta să ducă la mișcări de masă. Dimpotrivă, în jurul cataclismului se fac glumițe cu Greta, industria distracțiilor dă volumul mai tare, existența insularizată întru media „socială” oscilează între panică pe termen scurt și negaționism și/sau evitarea subiectului pe termen mediu. 

Marea Negație. De ce ignorăm criza climatică și ne irosim șansele la viață?
Evoluția încălzirii globale din 1951 până în 2020 | Sursă grafic: Administrația Națională Oceanică și Atmosferică

Criza climatică nu vine, e deja aici

Un milion de refugiați au dat peste cap politica europeană în ultimii cinci ani. Numărul refugiaților climatici va fi de ordinul zecilor de milioane cel puțin. 

Nu, criza climatică nu vine. Suntem deja în ea. Și am ajuns în punctul în care alegerea nu mai este între salvare și extincție, ci între supraviețuire și extincție.

Iar supraviețuirea costă mult. Înseamnă ducerea economiei spre emisii nete zero (plus geoinginerie, dacă avem baftă), un efort gigantic în care practic sistemele energetice și de transport pe combustibili fosili mai ales sunt retrase rapid și înlocuite cu alternative curate.  Sau „înverzirea” forțată a sistemului financiar actual de către băncile centrale (majoritatea gajurilor lor sunt inundabile în scenariile IPCC, gândiți-vă la rolul de cash pe care îl au ipotecile din New York, Londra, Shanghai), bănci care însă până acum s-au limitat la discuții și „transparență”, continuând să finanțeze în draci combustibilii fosili. 

Marea Negație. De ce ignorăm criza climatică și ne irosim șansele la viață?
Ghețarul Trift din Elveția în 2006 | Sursă foto: CBC
Marea Negație. De ce ignorăm criza climatică și ne irosim șansele la viață?
Ghețarul Trift din Elveția în 2015. S-a retras aproape 1,17 kilometri în nouă ani | Sursă foto: CBC

Pădurile trebuie păzite cum ne păzim viața

Un minim instinct de supraviețuire ca specie ar mai însemna și protecția în regim penal (chiar militarizat, unde este cazul) a pădurilor rămase și o întreagă economie a reîmpăduririlor masive. Linii de transport public alimentat cu curent din regenerabile, minimizarea extragerii de resurse din ecosisteme. 

Hidrogenul verde obținut din eoliene este o realitate și în câteva țări europene trenurile pe motorină au fost deja înlocuite cu trenuri pe hidrogen.

Marea Negație. De ce ignorăm criza climatică și ne irosim șansele la viață?
În 2019, Medium.com a realizat o hartă a evoluției defrișărilor din pădurea amazoniană

Înseamnă nu doar taxarea punitivă a consumului de lux mare producător de emisii, gen avioane private, dar și a luxului mediu de tipul expansiunii continue a infrastructurii pentru a acomoda naveta cu mașina, lanțurile alimentare care au adus „dreptul” de a mânca fructe exotice în orice sezon, aduse de la zeci de mii de kilometri depărtare, cu arderile aferente de motorină și kerosen. 

Înseamnă taxe serioase plus eliminarea subvențiilor pe consumul de carne de vită, fast fashion, zboruri cu avionul pe distanțe medii și alte lucruri care au devenit apanajul unei normalități a clasei mijlocii globale, dar care sunt la bază o formă de negare a realității care îi așteaptă pe copiii noștri. 

Dacă am avea o elementară luciditate, am interzice practica de a produce lucruri cu stricare programată (programmed obsolescence) și revenirea la economia reparațiilor. Am pune sănătatea, educația, mediul, urbanismul viabil și capacitatea de inovare sustenabilă în vârful listei de priorități. 

Degeaba ai creștere de consum și PIB, când petreci ore în mașină, adesea nu poți deschide geamul din cauza poluării, iar copiii tăi crescuți în poluare vor avea capacități cognitive afectate foarte sever.

Căci, da, dacă nu suntem genul de persoane cărora le place să danseze la baza vulcanului, emisii nete zero nu înseamnă doar strâns cu ușa Exxon Mobil și compania. Înseamnă și o viață până la urmă mai austeră sub raportul consumului pentru toată lumea și o reorientare, chiar forțată, a consumului spre lucruri care nu produc emisii de carbon. Nu sărăcie, cum spun unii, ci altfel de consum, mod de împărțire a resurselor și definire a ce înseamnă o viață bună. Ați văzut careva o mișcare serioasă în direcția asta care să pună în pericol politica convențională?

Marea Negație. De ce ignorăm criza climatică și ne irosim șansele la viață?
Ghețarul Pedersen, din Parcul Național Kenai Fjords, Alaska, fotografiat în iulie 1909 | Foto alaska.org/ U.S. Grant/ USGS Photograph, Bruce F. Molnia
Marea Negație. De ce ignorăm criza climatică și ne irosim șansele la viață?
Ghețarul Pedersen, din Parcul Național Kenai Fjords, Alaska, fotografiat din nou în august 2004. Se vede cum ghețarul s-a retras, lăsând loc vegetației | Foto alaska.org/ U.S. Grant/ USGS Photograph, Bruce F. Molnia

Ultimul deceniu

Pentru a nu ne pârpăli la foc mic, toate acestea trebuie să se întâmple pe scară largă în 10 ani, cel mult. Problema este că banii angajați de state și piețe sunt cu mult sub nivelul necesar. 

Căci dacă viteza cu care cele mai pesimiste scenarii de încălzire scoase anul trecut devin scenariile pesimiste din anul acesta, 10 ani e deja un termen nebunesc de generos. 

Marea Negație. De ce ignorăm criza climatică și ne irosim șansele la viață?
Imaginea arată declinul umezelii din aer peste pădurea tropicală amazoniană, în special în sudul și sud-estul Amazonului, în lunile sezonului uscat, august-octombrie, din 1987 până în 2016. Măsurătorile sunt prezentate în milibari | Sursă foto: NASA Earth Observatory

La 48 de ani aparțin primei generații pentru care impulsuri umane milenare, gen ideea de a avea nepoți, riscă practic să țină de domeniul cruzimii involuntare, în condițiile în care persistăm în negaționism climatic.  

Foto deschidere: Alaska (foto: nasa.gov): Ghețarul Muir din Alaska, fotografiat la o distanță de 63 de ani – pe 13 august 1941 și 31 august 2004

bruce-molnia-glacier-photoslamplughglacierview11941Icon photoVEZI  GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10
Citeşte şi:

„De la 1 noiembrie prețul dumneavoastră la gaze va fi 0,25481 lei pe kilowatt”. Mărirea este de 38%!

Creștere alarmantă a bilanțului COVID: peste 2.000 de infectări, 48 de decese și 426 de pacienți la ATI

Vicepremierul Dan Barna şi cei cinci miniştri USR-PLUS și-au depus demisiile la Guvern

Simona Halep, dispusă să returneze banii primiți dacă i se va cere. "Nu suntem fericiți de ceea ce s-a întâmplat"
PARTENERI - GSP.RO
Simona Halep, dispusă să returneze banii primiți dacă i se va cere. "Nu suntem fericiți de ceea ce s-a întâmplat"
BOMBĂ! Andreea Marin a făcut COVID-19. Vedeta TV a povestit tot prin ce a trecut ea, dar și ...
Playtech.ro
BOMBĂ! Andreea Marin a făcut COVID-19. Vedeta TV a povestit tot prin ce a trecut ea, dar și ...
Exclusiv. Românul pe care a fost testat un tratament revoluționar anti-Covid povestește experiența: ”Mă simţeam mult mai energic a doua zi”
Observatornews.ro
Exclusiv. Românul pe care a fost testat un tratament revoluționar anti-Covid povestește experiența: ”Mă simţeam mult mai energic a doua zi”
Horoscop 25 septembrie 2021. Gemenii au acces la un anumit grad de armonie, dar nu fără să investească și ei ceva
HOROSCOP
Horoscop 25 septembrie 2021. Gemenii au acces la un anumit grad de armonie, dar nu fără să investească și ei ceva
Nivelul anticorpilor la 6 luni de la vaccinare. Ce au descoperit cercetătorii
Știrileprotv.ro
Nivelul anticorpilor la 6 luni de la vaccinare. Ce au descoperit cercetătorii
ŞOC! A rămas GOALĂ la petrecerea fiului, ţinuta a cedat! Doamna naţiunii, foto interzis minorilor
Telekomsport
ŞOC! A rămas GOALĂ la petrecerea fiului, ţinuta a cedat! Doamna naţiunii, foto interzis minorilor
De ce au plantat cei de la brandul de apă plată Bucovina 3.000 de brăduți
PUBLICITATE
De ce au plantat cei de la brandul de apă plată Bucovina 3.000 de brăduți