Despre răspunsul NATO și al României la faptul că „Rusia alege civilii ca victime”: Răspundem cu voința proprie și un destin comun
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea și-a făcut o tradiție din a găzdui perspective diferite asupra evenimentelor la zi. La rubrica de opinii, au apărut semnăturile unor contributori precum scriitorul rus Mihail Șișkin, scriitorii ucraineni Andrei Kurkov și Serhii Jadan sau profesorul american Robert D. Kaplan. Astăzi, secretarul general adjunct Mircea Geoană a scris pentru publicul ziarului o opinie despre felul în care înțelege el semnificația evenimentului NATO găzduit de România, la București.
Cuprins:
Să afirmi, într-o epocă în care profeţi nu mai sunt, că umanitatea se află la una dintre marile ei răscruci, cea mai complicată din vremea vieţii noastre, să afirmi că Europa este în faţa unei provocări fără precedent, poate îmbrăca un ton patetic-prevestitor.
Trăim pe un derdeluș de crize suprapuse
Realitatea însă este aici și acum. Necruţătoare. Și nu e nevoie de proiecţii suplimentare ca să o vezi: un derdeluş de crize suprapuse, pe care oricând o poţi lua la vale.
Ne aflăm într-o secvență istorică de o importanță strategică deosebită, care reclamă imperativ o viziune amplă și pe termen lung pentru consolidarea arhitecturii europene politică, economică și de securitate.
Rusia alege civilii ca victime. E timpul să accelerăm răspunsul
Acesta este contextul în care miniștrii de externe din NATO au venit, zilele acestea, în București. Este momentul în care România, găzduiește, în premieră, reuniunea statelor din G7, la care participă și principalii contributori pentru sprijinul Ucrainei pe al doilea front: cel al restabilirii funcționării și protecției sistemului energetic, lovit cinic și sistematic de o Rusie care nu poate câștiga pe câmpul de bătălie și alege civilii ca victime.
Iar zilele acestea, în România, „la malul Mării Negre”, după cum menționează Declarația adoptată miniștrii de externe din NATO - plecând de la lecțiile deja identificate de la începutul conflictului, de la cele învățate din multiple crize și încercări, accelerăm implementarea viziunii adoptate la Summit-ul Alianței Nord-Atlantice, de la Madrid.
Pentru că trebuie să ne adaptăm la această competiție strategică în creștere. Să admitem că toți competitorii noștri folosesc din ce în ce mai mult instrumentele militare și nemilitare într-un mod integrat. Pentru a contesta ordinea internațională și pentru a submina securitatea globală și euro-atlantică.
Șantajul energetic al Rusiei
Aceștia caută să exploateze interconexiunea și digitalizarea în creștere a societăților, economiilor și armatelor noastre pentru a-și atinge obiectivele strategice.
Ei creează și folosesc dependențe unilaterale și vulnerabilități economice pentru a influența și pentru a limita alegerile noastre și, astfel, pentru ne submina securitatea.
Șantajul energetic al Rusiei în contextul războiului împotriva Ucrainei este un exemplu dur, dar relevant.
Șantajul arată cum dependențele unilaterale și dependența excesivă de importul de mărfuri cheie, cum ar fi combustibilii fosili, pot fi folosite pentru a câștiga influență politică. Sabotajul conductelor Nord Stream a readus, de asemenea, în atenție importanța protecției infrastructurilor critice, în toate domeniile operaționale.
Războiul barbar al Rusiei în Ucraina developează imagini cu o cromatică puternică: în februarie 2022, pacea în Europa a fost spulberată, iar ordinea europeană de securitate a fost zdruncinată prin încălcarea fundamentală a principiilor care o ancorează - integritatea teritorială, autodeterminarea și dreptul statelor de a-și alege propriile aranjamente de securitate.
De atunci, Rusia luptă acest război prin încălcări sistematice ale dreptului internațional, atacuri fără discriminare împotriva civililor și a infrastructurii civile, precum și amenințări nesăbuite de natură nucleară și încercări cinice de a perturba lanțurile globale de aprovizionare cu energie și alimente.
Acțiunile agresive ale Rusiei fac parte dintr-o tendință mai largă de a readuce Europa într-o lume a sferelor de influență și a unei înțelegeri cu sumă nulă a securității.
Modele alternative de guvernare autoritară
În tot acest timp, distribuția geopolitică și geo-economică globală a puterii se schimbă, alimentând creșterea concurenței strategice. Puterile autoritare, precum Rusia și China, încearcă în mod activ să conteste ordinea internațională bazată pe norme și să promoveze modele alternative de guvernare autoritară globală. Fac acest lucru pentru a promova standarde și norme care aduc beneficii tehnologiilor, politicilor și intereselor autoritare.
De la începutul actualei crize, angajamentul pentru apărare colectivă a fost reiterat și puternic reconfirmat. NATO și-a întărit postura de apărare și descurajare pe flancul estic, precum și răspunsul la riscurile hibride în continuă creștere. Astăzi, Aliații au decis continuarea consolidării rezilienței colective - în special a infrastructurilor critice dedicate aprovizionării cu energie, identificarea dependențelor strategice și reducerea acestora. Un lucru e cert, reziliența instituțională, economică și societală trebuie să facă parte din modelul nostru politic, economic și democratic. Îngrijorările cetăţenilor europeni, ale căror facturi la energie cresc, pentru care costul vieţii devine tot mai împovărător, trebuie să găsească un răspuns adecvat și solidar.
Plătim cu toţii scump războiul din Ucraina, însă poporul ucrainean plăteşteşte preţul suprem - în vieţi omeneşti. Cu toții avem un interes de securitate comun: să sprijinim o ţară agresată. Pentru că o victorie a lui Putin ne va proiecta într-o lume încă şi mai absurd de periculoasă, în care orice dictator va fi încurajat să procedeze similar.
O a doua lecție învăţată din războiul ilegal al Rusiei este că parteneriatul transatlantic rămâne principala garanţie a securităţii. Iar pe măsură ce lumea noastră crește în complexitate și instabilitate, consolidarea legăturii noastre transatlantice va fi și mai importantă, reprezentând o sursă vitală de stabilitate și pace.
O Românie nu la periferie
De aceea, continuăm să ne consolidăm propria unitate, coeziune și solidaritate a comunității transatlantice și a partenerior noștri la nivel global. Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va aduce o nouă configurație a flancului estic al Alianței de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră și Mediterană. Divorțul Rusiei de Europa democratică face ca relevanța strategică și economică a acestui flanc să crească exponențial în cadrul noii arhitecturi europene în plină reconfigurare.
Continuând să ajutăm Ucraina, Republica Moldova și Georgia, nu facem altceva decât să consolidăm arhitectura Europei democratice, sub noua paradigmă a securității mult mai amplu definită.
Iar pentru noi, ca români, în prag de 1 Decembrie, să mai adaugăm o piatră la Proiectul nostru Național: o Românie profund ancorată în Occidentul democratic și prosper, în Centrul, și nu la periferia Europei.
În vremuri de mare cumpănă, poate nicicând n-a fost mai utilă ca în acest moment istoric reflecţia lui Abraham Lincoln: „Cel mai bun mod de a-ţi prezice viitorul este să ţi-l creezi singur”. 32 de voințe proprii, unite prin NATO într-un destin comun.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
lorenzo.radu 01.12.2022, 16:32
Nea Geoană visează cu ochii deschiși la un nou mandat de președinte. Eventual unul mai lung de câteva ora, de data asta. La cât de prost (și la câți proşti) votează românii, are ceva șanse. Frumos ar fi să se ducă învârtindu-se și să ne lase în durerea noastră.