Reportajul unui alegător matinal

Comentează

Lumina câștigă putere peste blocurile care dorm. De la înălțimea ferestrei, privesc uluit cum crește puterea, secundă după secundă, de parcă abia acum am venit pe pământ. Mă gândesc că lumina asta a câștigat putere și în diminețile din urmă, și va câștiga și în diminețile ce vor urma, dar acum am răgazul s-o admir.

Înghit o gură de cafea și deschid radioul. O voce feminină cântă ceva despre amintiri, dar n-apucă să-și depene amintirile, pentru că bucata este întreruptă de cortina sonoră, s-a făcut ora de publicitate, ia să vedem ce reclame se bagă la ora asta la România Actualități?

“Antena 3, cea mai bună echipă de jurnaliști”

O voce masculină mă invită se urmăresc programele Antena 3, “cea mai urmărită televiziune la evenimentele importante și cea mai bună echipă de jurnaliști”... Înțeleg că “cea mai urmărită televiziune” se poate măsura în sondajele de audiență, dar cum se poate evalua “cea mai bună echipă de jurnaliști”? Trăim vremuri în care fiecare se laudă cum poate, “cel mai bun”, “cea mai bună”, “cei mai buni”. În dimineața asta, vreau să fiu primul. Nu cel mai bun, ci primul. A doua reclamă este la un magazin de proximitate, nu-l am în zonă, nu mă interesează ofertele magazinului. Crainica Radiojurnalului anunță deschiderea urnelor, apoi spune că vremea se va răci, foarte importantă știre!, mi-am pus puloverul, primul pulover al toamnei. Închid radioul, închid cu grijă ușa, chem liftul, ce zgomot face, e împotriva mea, o să-i trezească pe locatari și vor da năvală la urne, dar eu sunt deja în lift, primul care coboară!

Strada e pustie. Îmi place. Grăbesc pasul. Observ pe trotuarul de vizavi un bărbat în șort și tricou, care își plimbă câinele, dom’le, se răcește vremea!, du-te și ia-ți ceva pe tine, un pulover, o jachetă! N-am timp de discuții. Aleea este plină de rahat de câine, dar asta nu mă indispune, îi ocolesc cu grijă, merg înainte. Știu cu cine am să votez, dar mă gândesc, așa, într-o doară, pentru ce votez? Pentru dispariția excrementelor de câine din jurul blocului? Mă întorc și arunc o privire din mers la blocul meu. E al meu, dar nu simt nimic pentru betonul ăsta. Blocul doarme.

Nu simt nimic nici pentru cartierul și nici pentru orașul în care trăiesc de 30 de ani. Dacă vreun reporter de televiziune sau de radio mă va acosta la ieșirea de la urne și mă va întreba: “Pentru ce-ați votat”? Nu sunt pregătit să răspund: pentru o viață mai bună, pentru democrație, pentru curățenie, pentru un nou început, vrăjeli!

Cum am ajuns în această nesimțire de om dezrădăcinat?

Nu sunt turmentat, dar nu știu. N-am știut pentru ce votez nici la referendumul organizat de Ceaușescu pentru dezarmare, la sfârșitul anilor ’80, m-am dus cu silă, m-am dus pentru că prezența era obligatorie, m-am dus să votez DA pentru dezarmarea mondială în buletinul care mi s-a dat, ce puteam să scriu?, asta era campania “iubitului conducător”, dacă nu mă duceam, mă dădeau afară din facultate, îmi amintesc foarte vag de votarea asta, ce mi-o fi venit acum să-mi amintesc? Probabil că bucata muzicală cu “amintirile”, ascultată la radio, mi-a tulburat mintea.  

Și dacă reporterul va insista: pentru ce-ați votat? Am să declar sincer: de orașul ăsta nu mă leagă nimic. Și nici de orașul în care m-am născut și în care se odihnesc ai mei pe vecie. Chiar așa, nu mă leagă nicio emoție, niciun parc, nici școala în care am învățat, nici Complexul Alimentar din cartierul siderurgiștilor în care am văzut cozile la mâncare din anii ’80, n-am nicio pasiune pentru piața sau supermarketul în care îmi iau de mâncare, nici trecutul, nici prezentul nu mă leagă de ceva anume... Cum am ajuns în această nesimțire de om dezrădăcinat? Cum pot să trăiesc așa, fără dragoste (e prea mare cuvântul) pentru un oraș, pentru o stradă, pentru un bloc?

Traiul ăsta în betoane m-a spălat pe creier, mi-a distrus sentimentul că sunt “fiul” al unui loc anume. Sau coronavirusul mi-a șters orice amintire? Oare cum mi-a schimbat viața pandemia asta globală?

Îmi amintesc că abia am început să citesc cartea istoricului Keith Lowe*, “Frica și libertatea”, și trebuie să mai citesc azi, după ce mă întorc de la votare. Cartea vorbește despre “cum ne-a schimbat viețile al Doilea Război Mondial”. Bună carte! Am aflat că “vedetele” primilor ani de după război au fost oamenii de știință, în special fizicienii, care lucrau la bombele atomice, hm!, nici bine nu se terminase războiul și lumea se apucase de înarmare, și arhitecții și inginerii constructori, care aveau oportunitatea de a reconstrui orașele Europei, distruse de război, ha, ha, halal oportunitate!

Cum ar fi ca Bucureștiul ăsta, pe care unii îl antipatizează și alții îl iubesc necondiționat, să fie demolat, stradă cu stradă, cartier cu cartier? Să se dea o lege prin care actualul București să fie dărâmat, sub pretextul pandemiei, poftim!, și să fie construit din temelii, de la zero, de niște arhitecți și ingineri vizionari.

Oamenii să părăsească orașul, să trăiască pe unde apucă, în corturi sau peșteri, locul marelui șantier să fie înconjurat cu sârmă ghimpată electrificată, ca fie ferit de curioși sau hoți de ciment, iar vizionarii specialiști să ridice noul București.

În câțiva ani, timp în care să ni se facă dor, un dor nebun de București. Și nimeni să nu se gândească la festivitățile de inaugurare, la panglici, baloane colorate și discursurile oficiale, nici măcar Klaus Iohannis. Oamenii să se întoarcă firesc din marele exil bucureștean, fiecare să fie repartizat conform actelor de proprietate sau chirie, și să redescopere cu pasiune noua așezare.

Ar fi o oportunitate să ne iubim mai mult Bucureștiul? Ar fi o oportunitate pentru mine, dezrădăcinatul, să mă îndrăgostesc de acest oraș? Este o utopie. Keith Lowe vorbește în cartea* sa despre utopiile care au stăpânit lumea după al Doilea Război Mondial. Sigur că peste 50-60 de ani, alți istorici vor scrie despre “frica și libertatea” de după pandemia de COVID-19, despre utopiile care ne-au frământat, așa trece viața, din utopie în utopie...

Membru al comunității celor care au votat

Dar votul la care mă duc nu-i utopie, știu că n-o să-mi schimbe viața, dar vreau să fiu primul votant. Asta o să-i declar reporterului care mă va întâmpina la ieșirea de la urne: am vrut să votez primul, ca să ascult la buletinul radio că, până la ora 8.00, prezența la vot a fost de 1,58% în București, iar eu o să fiu mândru că sunt membru al acestei “comunități”, că fac parte dintr-o cifră procentuală din istoria acestui oraș...    

În curtea școlii oamenii se mișcă în grabă, unii ies, alții intră, ah, mi-au luat-o înainte și nici urmă televiziuni! Îmi pun masca și intru să votez.

Post Scriptum: La câteva minute după ce am scris acest text, m-a sunat un operator al unui institutul de sondaje. Ce coincidență bizară! Am răspuns cu voluptate la toate întrebările.

* “Frica și Libertatea - Cum ne-a schimbat viețile al Doilea Război Mondial”, de Keith Lowe, traducere de Cornelia Marinescu, Editura Polirom, 2020.                   

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
ALTE ȘTIRI
Mulțime de oameni care merge pe stradă, în București. Poză cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock
13:35
Record de emigrări în 2025: peste 5,1 milioane de români muncesc în țări din Europa. Topul statelor cu cele mai mari comunități
𝐋𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐯𝐚𝐧𝐬𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐩𝐞 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐀𝐳𝐮𝐠𝐚–𝐁𝐮𝐬̦𝐭𝐞𝐧𝐢 Sursa foto Consiliul Județean Prahova
Analiză
13:00
Nota de plată a improvizațiilor pe DN1: jumătate de miliard de euro pentru centuri fragmentate care nu înlocuiesc autostrada și creează un haos total la Comarnic. „Sper să ne ferească Dumnezeu, în perioada asta, de vreo nenorocire”
MONDEN
Dana Nălbaru
14:00
Dana Nălbaru, schimbare de look la aproape 50 de ani. Cum arată după ce s-a tuns singură: „Mi-am băgat foarfeca în păr”
Cezar Ouatu
13:01
Cezar Ouatu și-a botezat fetița. Primele imagini cu partenera tenorului
POLITIC
Nicușor Dan și Ilie Bolojan, ambii îmbrăcați în costume elegante, ieșind împreună dintr-o încăpere printr-o ușă masivă din lemn sculptat.
3 oct.
Nicușor Dan și Ilie Bolojan reacționează după decizia S&P privind ratingul României: „Economia noastră dă semnale de stabilitate”, dar avertizează în privința risipei și blocajului politic
Nicușor Dan și Giorgia Meloni, front comun pentru agricultură și coeziune în bugetul UE. Foto: Profimedia
2 oct.
Nicușor Dan și Giorgia Meloni, front comun pentru agricultură și coeziune în bugetul UE. Scrisoare semnată de 17 lideri europeni care se opun tăierilor - Surse
Ultimele știri
15:15
Asia Express, 4 octombrie 2026. Concurenții nevoiți să plângă în timpul unei probe. Tradiția veche de 800 de ani pe care trebuie să o respecte în China
15:07
Nouă transporturi agabaritice de până la 130 de tone pe drumurile din România. Care sunt traseele vizate
15:04
50 de cenți pentru fiecare litru de combustibil consumat până la serviciu: bonusul primit de 200 de angajați din Italia
14:16
Comisia Europeană dă 1 miliard de euro pentru încălzirea mai puțin poluantă a fabricilor care produc căldură la peste 80°C
TRENDING
08:21
Emil Boc spune că muncitorii non-UE devin o problemă în Cluj-Napoca: „Sunt bineveniți, dar cu un test de bază”
3 oct.
O lună octombrie mai caldă decât de obicei ar putea prevesti o iarnă grea pentru Europa: ce arată prognozele meteorologilor
07:00
Loto 6/49 din 4 octombrie 2026. Report de peste 2 milioane de euro la 6/49, categoria I
2 oct.
Horoscop Urania | Previziuni astrologice pentru perioada 3 - 9 octombrie 2026. Venus va intra într-o retrogradare lungă
O femeie îmbrăcată într-o rochie gri care arată spre o casă modulară prefabricată, de culoare deschisă, amplasată într-un spațiu exterior deschis.
13:55
Au cumpărat o casă din containere maritime cu 24.000 de euro și au prezentat-o cum arată șase luni mai târziu: „Am economisit zeci de mii de euro”
Medalie cu profilul lui Alfred Nobel pe o carte deschisă
13:00
Cine a fost Alfred Nobel. Povestea din spatele Premiilor Nobel
Colaj din trei cadre ce prezintă o tânără purtând cască de protecție albă și echipament de lucru în timp ce amestecă materiale de construcție într-o găleată pe un șantier.
11:14
O tânără a lăsat Medicina ca să se facă zidăriță în Australia: „Când află că sunt femeie, conversația se oprește”
Mai multe chelnerițe îmbrăcate în costume tradiționale bavareze purtând numeroase halbe mari pline cu bere în interiorul unui cort aglomerat de la Oktoberfest.
08:42
Cât câștigă o chelneriță la Oktoberfest în doar 16 zile de festival. Veniturile depind de încasări și bacșiș
Peisajul și clădirile de la Ästad Vingård, Suedia
3 oct.
Hotelul suedez din mijlocul naturii care are propria podgorie, un restaurant cu stea Michelin și o saună subacvatică
Cât pește este bine să consumi pe săptămână
18 sept.
Cât pește pe săptămână e sănătos să mănânci, în funcție de vârstă
 Morman de gogonele murate
9 sept.
De ce să înțepi gogonelele înainte să le pui la murat
De ce să freci oglinda cu spumă de ras
23 sept.
De ce să freci oglinda cu spumă de ras
Cum știi când începe să fermenteze mustul
24 sept.
Cum îți dai seama că mustul începe să fermenteze
Incendiu izbucnit la o casă din Slatina
10:03
Incendiu puternic în Slatina. O casă de 120 de metri pătrați a fost distrusă complet de flăcări. Patru persoane, inclusiv doi copii, au ajuns la spital
În piețe, tarabele sunt pline cu struguri
Reportaj
10:00
Cât costă mustul în piețele din București. Sucul dulce și proaspăt se vinde la pahar sau la sticlă
Clădirea Moscheii Carol I din Constanța
09:22
O moschee veche de peste 110 ani din Constanța intră în reabilitare: lucrările vor dura trei ani
ACTIVITATE GUVERNUL ROMAN;INTALNIREA DL-GELU VOICAN VOICULESCU C
Analiză
07:00
Serviciile secrete din România de după 1990. „Doi și-un sfert”, serviciul secret al MAI, folosit ca poliție politică împotriva lui Corneliu Coposu și a opozanților noului regim
Sorin Grindeanu și Ciprian Șerban în Parlament FOTO Eli Driu
Analiză
3 oct.
5 luni de batjocură la adresa imaginii României și împotriva intereselor poporului român
Nicusor Dan
Analiză
2 oct.
Extremismul economic se bate cu extremismul politic, ăsta e adevărul
oameni-romani-strada-guvernul-romaniei
2 oct.
„Vox populi, vox Dei”
grafic-crestere-online-economie-inteligenta-artificiala
2 oct.
Creșterea economică în era inteligenței artificiale