Abordat de presa din țara de baștină cu un soi de venerație provincială – care amintește stupefacția țăranului gata să vadă „inorogul” UiPath ca pe o primă întâlnire cu girafa de la grădina zoologică – dl Dines are o prezență discretă, jovială și realistă.

Putem fi convinși că nu a anticipat dezvoltarea mondială a companiei pe care, în calitate de veteran Microsoft, a pus-o pe picioare.

Într-adevăr, apariția „inorogilor” e atât de spectaculoasă încât capătă rapid, în ochii profanilor de pretutindeni, o dimensiune mitologică. Și pentru că făceam într-un articol precedent o aluzie la mitul lui Sisif, aș spune că dl Dines va fi cel care îl scoate la pensie pe eroul grec, obligat de zei să rostogolească inutil, spre culmea dealului, o stâncă menită să se prăvălească de îndată ce ajunge pe versantul opus.

Dl. Dines nu va putea aboli, desigur, legea gravitației, dar va contribui la intrarea într-o eră capabilă să schimbe coordonatele majore ale societăților umane. 

Cu cât economia va fi mai intens robotizată, blestemul biblic din cartea Genezei, prin care Adam e sortit să-și câștige existența „în sudoarea feței sale” se va dovedi inactual. Iată adevărata utopie: să-i vedem – sau să ni-i putem imagina – pe copiii noștri într-o societate unde munca bazată pe operațiuni repetitive, mecanice până la alienarea libertății, devine răgaz creativ, educațional și timp al interacțiunii solidare, care privește dincolo de frontiera constrângerilor trupești. Kierkegaard a fost unul dintre gânditorii moderni care au reflectat la tema repetiției. Filozofia contemporană a preluat, în schimb, meditația asupra unei lumi în care singura rutină va fi absența rutinei.

E simplu să ne proiectăm într-o epocă în care roboții produc orice, inclusiv alți roboți. Nu e la fel de simplu să anticipăm maniera în care această transformare crucială va modifica relația omului cu tehnosfera. 

Dacă esența economiei viitorului va fi măsurată prin capacitatea procesării automate a unor gigantice baze de date, cum va putea homo sapiens să țină pasul cu deciziile complexe ale propriilor sale creații tehnologice? Mai mult ca oricând, tema „ucenicului vrăjitor” capătă o stringență îngrijorătoare. Asta și pentru că supercomputerele chemate să se substituie treptat inteligenței umane dezvoltă autonom o logică „inumană”, cel mai adesea contraintuitivă, adică străină de „bunul simț” al rațiunii noastre obișnuite. 

Urmașii lui Deep Blue (primul supercomputer șahist, care l-a învins, la începutul anilor 90, pe Garry Kasparov)  au simulat în creierul lor digital milioane de partide, după care au ajuns la concluzia că sacrificarea tuturor pionilor în fazele incipiente ale jocului reprezintă cea mai scurtă cale pentru a potența jocul pieselor cu greutate (începând cu regina). Niciunul dintre campionii „umani” de șah nu ar fi ajuns, singur (sau în viitorul previzibil) la o asemenea abordare tactică revoluționară. Mai mult, sacrificarea masivă a pionilor – ca mijloc de eficientizare a jocului – seamănă cu distrugerea de joburi provocată prin robotizarea economiei și, dacă e să fim lucizi, nu corespunde nicidecum unei sensibilități „democratice”. Chiar dacă nu citim sofisticatele analize datorate suedezului Nick Bostrom, care studiază, la un institut din Oxford, riscurile „singularității” (adică ale momentului fatidic în care roboții ar prelua inițiativa pe toată linia), întrezărim – fie și din exemplul ales – umbra neplăcută a distopiei, cu toată salba ei de potențiale dictaturi și aberații morale incontrolabile… 

Ne-am putea resemna deja la gândul că orice nouă tehnologie lucrează ca o profeție autorealizată. Dacă devine posibilă, atunci va fi implementată integral, fără scrupule etice. La fel, dacă ea sporește productivitatea, deci profitul, întreaga piață va fi obligată să o adopte, deși felurite comitete de înțelepți (așa cum există în democrațiile funcționale) vor trage semnale de alarmă.

N-ar fi exclus ca drumul umanității spre mântuirea de mortalitate – sau măcar de ancestrala corvoadă a muncii fizice – să treacă printr-o catastrofă pentru evitarea căreia nimeni nu va mai fi chemat la urna de vot. 

foto: Hepta

Ce spune despre România un japonez care s-a mutat din 2007 aici. A remarcat un mare defect la români
PARTENERI - GSP.RO
Ce spune despre România un japonez care s-a mutat din 2007 aici. A remarcat un mare defect la români
Carmen Tănase rupe tăcerea despre motivul pentru care refuză testarea și vaccinarea anti-Covid-19: „Niște minciuni care...
Playtech.ro
Carmen Tănase rupe tăcerea despre motivul pentru care refuză testarea și vaccinarea anti-Covid-19: „Niște minciuni care...
Un tată sfâșiat de durere l-ar fi obligat pe pedofilul care i-a abuzat fetița să-și sape singur groapa, apoi l-ar fi ucis, în Rusia
Observatornews.ro
Un tată sfâșiat de durere l-ar fi obligat pe pedofilul care i-a abuzat fetița să-și sape singur groapa, apoi l-ar fi ucis, în Rusia
Horoscop 22 septembrie 2021. Gemenii încep o nouă etapă pentru sfera sentimentală, una luminoasă și frumoasă
HOROSCOP
Horoscop 22 septembrie 2021. Gemenii încep o nouă etapă pentru sfera sentimentală, una luminoasă și frumoasă
Președintele care s-a autoproclamat „cel mai cool dictator din lume” și a adoptat bitcoin ca monedă oficială
Știrileprotv.ro
Președintele care s-a autoproclamat „cel mai cool dictator din lume” și a adoptat bitcoin ca monedă oficială
Inventatorul vaccinului anti-COVID a murit în condiţii misterioase! Descoperire despre vaccin
Telekomsport
Inventatorul vaccinului anti-COVID a murit în condiţii misterioase! Descoperire despre vaccin
Ce trebuie să știi despre programul Act for Good
PUBLICITATE
Ce trebuie să știi despre programul Act for Good