Mergi direct la conținut »
STS, Poliția Română, Procuratura - bugetarii cocoloșiți de soartă, cu morți pe conștiință
Opinii Libertatea > Opinii

STS, Poliția Română, Procuratura – bugetarii cocoloșiți de soartă, cu morți pe conștiință

Cele cinci apeluri telefonice ale Alexandrei Măceșeanu - sechestrată în casa criminalului Gh. Dincă, în ziua de 25.07.2019 - date operatorilor de la ”112” și polițiștilor din Caracal nu au reușit să convingă instituțiile statului, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Procuratura și Poliția să se coordoneze, să conlucreze, să intervină eficient, rapid, pentru a o salva de la moarte pe adolescentă.

Opinie de
Claudiu Săftoiu
Toate articolele autorului

Cum a fost posibil ca localizarea apelurilor să dureze atât de mult, și, oricum, degeaba? Să privim mai de aproape cicumstanțele ratate, de localizare rapidă și precisă a ”casei ororilor”, din Caracal. De la acest hiatus impardonabil a plecat sarabanda de erori procedurale, de erori umane și de incompetență strigătoare la cer a oamenilor legii, care își desfășoară activitatea pe raza orașului intrat în folclorul urban, cu tot cu căruță.

Despre localizarea telefonului prin ”112”, în România anului 2019 

E bine de știut, din capul locului: localizarea telefonului prin sistemul GSM – tehnica folosită de STS pentru serviciul ”112” – nu are acuratețea sistemului GPS, tehnologiile respective fiind complet separate. Comparațiile cu aplicațiile de taxi, ori cu livrările de la ”Uber” sunt, așadar, inutile. 

Serviciul de Telecomunicații Speciale, instituția cu un buget de 128 de milioane de euro în 2019, a fost prima instituție cu care Alexandra a intrat în contact, după ce a sunat la serviciul ”112”. 

Ca orice lucru încăput pe mâna specialiștilor noștri, și ”112” a adus belele pe capul autorităților: România a intrat, în 2007, în procedură de ”infringement”  la Comisia Europeană, pentru că nu putea localiza apelurile la ”112”. Doi ani mai târziu, susținând că a rezolvat impedimentul, țara noastră a ieșit de sub penalitatea europeană, după ce sistemul a fost ”instalat” de firmele lui Sebastian Ghiță și de ”Ericsson”.

Rezultatul ? Nici astăzi, STS nu poate localiza telefonul, sau celula care să furnizeze sectoarele de cerc, pentru localizare. Aceasta a fost cerința minimală, pe care România n-a respectat-o până în 2009, și care i-a pus pe cap ”infringement”-ul european: informația imediat disponibilizată de STS trebuia să livreze celula și sectorul (o celulă are maximum șase sectoare) care să gestioneze efectiv apelul. 

Urmăritul internațional, PSD-istul Ghiță, cu firmele lui tot, nu a rezolvat cerința vitală. 

În 2014, când a căzut în Munții Apuseni avionul pilotat de Adrian Iovan, tot mâna moartă a pricepuților de la firmele lui Ghiță a lovit. 

În România, ”Orange”, ”Vodafone” și ”Romtelecom” sunt companiile de telefonie care furnizează sectoarele de cerc, pentru localizarea unui apel telefonic. Hărțile radiale sunt puse la dispoziție de către companiile de telefonie, la nivelul operatorilor și dispecerilor implicați în gestionarea cazului.

Inclusiv operatorilor STS. Operațiunea este complet automatizată, se petrece instantaneu, dar undeva, cumva, intervin niște ”cocoloașe” care împiedică fluxul electronic: dacă numărul de telefon nu aparţine unui operator mobil din România, sau dacă nu există acoperire a operatorului care deţine numărul de telefon, sau dacă telefonul este în regim roaming.

De altfel, Serviciul de Telecomunicații Speciale a pasat responsabilitatea identificării locului în care era fata care a sunat la numărul de urgenţă, în sarcina operatorului de telefonie mobilă, care are stâlpi în zonă.

Mai mult, comunicatul STS, din 26 iulie 2019, ne aruncă înapoi în timp: „Există în derulare procedura de modernizare a infrastructurii Sistemului 112, utilizându-se finanțare din fonduri europene, unul dintre obiective fiind și îmbunătățirea facilităților de localizare la momentul apelului 112”. Prin urmare, la 10 ani de la penalitatea aplicată României, din cauza ineficienței în materie de localizare a apelantului la ”112”, vorbim despre îmbunătățirea facilităților de localizare a apelului la ”112”. 

STS s-a împiedicat în ”112”, în mod constant: 28 noiembrie 2007 – se deschide procedura de ”infringement” pentru lipsa localizării pe ”112”, 29 ianuarie 2009: – se închide procedura de „infringement”, după ce Bucureştiul a confirmat că ”serviciile de urgenţă au în prezent acces la informaţia de localizare, care le permite să repereze rapid victimele accidentelor, pentru toate apelurile”.

Comisia Europeană constată, pe barba autorităților dela București, că sistemul de „localizare” făcut de Sebastian Ghiță / ”Teamnet”, e funcțional; 20 ianuarie 2014: Avionul SMURD se prăbușește în Munții Apuseni și nu este localizat la timp – doi morți; 25 iulie 2019: O fată sună la 112 să anunțe că este sechestrată de un criminal din Caracal. STS o localizează tocmai în Munții Apuseni și la alte trei locații, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției Române.

La rândul lor, oficialii STS i-au contrazis pe polițiști. Ei acuză faptul că au dat informațiile de localizare de la primul apel – ora 11,05, iar poliția a deschis aplicaţia de localizare pentru prima dată la operatorul de la poliţie, abia la ora 12,08. Au mai urmat solicitări ale operatorului de la poliţie pentru sprijin privind utilizarea aplicaţiei de vizualizare a proiecţiei informaţiilor, până la ora la 12,32. 

STS mai susține că nu a furnizat cele trei adrese greşite către Poliţie, pentru că în cazul apelurilor iniţiate de pe un telefon mobil, informaţia este grafică, o adresă poştală putând fi dată doar în cazul telefoniei fixe.

Cu alte cuvinte, STS acuză poliția că nici nu știe despre ce vorbește. Și totuși, cine a furnizat cele trei adrese?

Dialogul surzilor între STS și Poliție, în privința localizării apelurilor la ”112”

Revenind la oribila crimă din Caracal: adolescenta terifiată a crezut că, dacă sună la ”112”, cineva, cumva, o va localiza în câteva zeci de secunde sau minute, pentru ca rapid poliția, mascații, în orice caz, ”băieții buni” vor sparge ușa și o vor scoate din mâinile animalului de om care avea să îi curme viața, în cel mai grotesc mod cu putință. 

Dar Alexandra nu știa că, în România, ”112” e o facilitate tehnologică pretențioasă, de care poți beneficia deplin, doar cu anumite condiții. La rândul ei, Poliția care intervine la locul localizat preia semnalul STS, îl introduce în propriul soft de localizare, iar acesta va nimeri exact locul de unde a sunat apelantul. 

Din banii mulți pe care i-a primit și îi tot primește, după accidentul aviatic din Apuseni – unde s-a întâmplat ca la Caracal -, STS a reuşit să dezvolte aplicația care se poate descărca pe orice smartphone, care  se numeşte „Apel 112”şi trebuie instalată, în prealabil. Dacă vrei să fii găsit repede de ”112”, atrebuie să vii în întâmpinarea ajutorului STS-ist.

Aplicaţia „Apel 112” face posibilă transmiterea coordonatelor geografice ale apelantului la momentul iniţierii apelului de urgenţă, către Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112. Pentru a folosi această aplicaţie, utilizatorii trebuie să aibă serviciul de date activat pe abonamentul sau cartela pre-paid pe care o deţin. Existenţa acestei aplicaţii era cunoscută de doar 10 000 de utilizatori, la nivel național, la data crimei din Caracal. 

Când poliția se învârte în jurul propriei cozi, oamenii mor cu zile

Relația dintre STS și Poliție este viciată de lipsa unei colaborări procedurale stricte. În materie de răpiri, sechestrări, de tentative de omor, un protocol profesional stabilit între cele două instituții ar fi trebuit să asigure o localizare imediată, care să ducă la prelucrarea instantanee a datelor, fără să se mai aștepte intervenţia sau solicitarea poliţiei, post-apel. În lipsa unui astefel de protocol intern, localizarea și triangularea la distanțe foarte exacte, de ordinul metrilor, nu a mai fost posibilă. Legislația ANCOM și a STS, cu privire la localizarea prin ”112”, trebuie urgent revizuită. 

Semne mari de întrebare privesc modul în care poliția a instrumentat cazul de la Caracal. Frapante, prin neglijență și indiferență, au fost discuțiile dintre Alexandra și polițiștii din Caracal. Un raport intern al Ministerului de Interne care arată că polițistul care a preluat cele trei apeluri la 112 făcute de Alexandra Măceșeanu a fost ”refractar”, nu a consiliat-o și nu a manifestat empatie, pentru a obține mai multe informații în urma cărora să identifice locul de unde suna adolescenta.

Mai mult, a ”pasat-o” indiferent către colegii de la Caracal. Lipsa de profesionalism, conformismul, dezinteresul și apatia în exercițiul funcțiunii, din partea polițiștilor de caz, au dus, printre altele, la reducerea până la zero a șanselor Alexandrei de a fi fost salvată. De altfel, discuțiile și convorbirile cu mai marii poliției locale indică un grad de insolență și indolență în rândul polițiștilor, inacceptabil.

Nimic nu a funcționat în parametrii și la standardele cerute de la o autoritate pusă în interesul cetățeanului, în cazul crimelor de la Caracal. Când polițiștii își dau cu părerea, înainte de a acționa, sau fac înțelegeri cu victimele, pentru a nu mai depune plângeri, ori își perie șefii incompetenți, care îi țin în brațe, ori se dau de partea infractorilor, atunci serviciul public nu mai e asigurat. 

Necunoașterea regulamentelor, relația nevolnică dintre polițiști și procurori, lipsa unor proceduri standardizate, bâlbele și acuzațiile reciproce configurează un sistem de ordine publică ineficient și dezarticulat.

Un imens val de nemulțumire și frustrare s-a ridicat în opinia publică, care arată cu degetul către organele de lege și ordine. Deprofesionalizarea cruntă, politizarea până la nivelul operativ, complacerea în mediocritate, complicitățile și ”învârtelile” din sistem vor revolta îndeajuns populația, încât riscul ca oamenii să își facă singuri dreptate, eludând legea și sprijinul polițienesc, este foarte mare.

Numai o resetare a întregii munci operative din cadrul Poliției Române, precum și o analiză la sânge a procedurilor dintre STS și Poliție, va stopa marasmul în care se complac oamenii legii. Bugetari cocoloșiți, cu morți pe conștiință. 

Close
Închide
  Close