Educația sexuală în România: Ce spun ultimele date și ce lipsește din discuție

Aproximativ 30% dintre mamele minore din întreaga Uniune Europeană sunt din România, iar țara noastră concentrează circa 45% din nașterile cu mame sub 14 ani la nivelul UE, potrivit celor mai recente date statistice. Aceste cifre alarmante persistă într-un context în care informarea sistematică despre sănătatea sexuală nu este încă asigurată în școli.

Cifre care ar trebui să ne îngrijoreze

În 2022, 687 de fete sub 15 ani au devenit mame în România, contribuind la un total anual de 15.000-17.000 de nașteri la adolescente cu vârste între 15 și 19 ani. Consecințele acestor sarcini timpurii sunt multiple, de la abandon școlar și perpetuarea sărăciei, până la probleme medicale grave, după cum arată rapoartele organizației Salvați Copiii.

Totodată, bolile cu transmitere sexuală (BTS) cunosc o recrudescență îngrijorătoare. În 2022 s-au înregistrat cu 34% mai multe cazuri de sifilis față de anul precedent, iar creșteri semnificative au fost observate și la gonoree și chlamydia, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică.

Pe fondul acestor statistici, studiile arată că 9 din 10 tineri români nu au cunoștințe suficiente despre prevenirea și identificarea BTS, iar peste jumătate dintre adolescenții de 16-18 ani declară că au întreținut relații sexuale neprotejate.

Recomandări

Portretul lui Robert Lupu, făcut de psihologul criminalist Tudorel Butoi. Putea sau nu să fie evitată moartea Teodorei Marcu de la „Insula Iubirii”

Un cadru legislativ restrictiv

În prezent, educația sexuală nu există ca disciplină obligatorie în școlile publice din România. Noțiunile legate de sexualitate apar doar în cadrul opționalului de „educație pentru sănătate”, introdus prin lege încă din 2004.

Modificările legislative din perioada 2020-2022 au generat controverse, în special prin redenumirea „educației sexuale” în „educație sanitară” și introducerea obligativității acordului parental pentru participarea elevilor la astfel de ore.

„Această condiționare reprezintă o anomalie juridică, întrucât nicio altă materie obligatorie nu necesită acord parental și contravine dreptului la educație prevăzut de legi și jurisprudența CEDO”, explică Libertatea într-o analiză recentă a legislației.

România se numără astfel printre cele șapte state din UE (alături de Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Croația și Italia) care nu oferă educație sexuală obligatorie în școli. În schimb, 20 de țări europene au inclus deja educația pentru sănătate cu componentă sexuală ca materie obligatorie în curriculum.

Controverse și poziții divergente

Biserica Ortodoxă Română s-a opus ferm introducerii unei materii de informare despre sexualitate ca disciplină distinctă. Într-un comunicat oficial din 2021, BOR a argumentat că „există deja în programa școlară suficiente elemente educative legate de viața de familie și sănătate” și a subliniat importanța respectării dreptului părinților de a decide în privința educației morale a propriilor copii.

Recomandări

Ucraina a lansat operațiunea „Pânza de păianjen”, cel mai mare atac asupra Rusiei și a reușit să distrugă peste 40 de bombardiere de luptă folosind drone

Pe de altă parte, medicii, psihologii și organizațiile internaționale subliniază că educația sexuală completă, științific fundamentată, duce la reducerea sarcinilor nedorite la adolescente, scade rata infecțiilor cu HIV/ITS și nu crește activitatea sexuală, ci promovează comportamente responsabile.

Paradoxal, sondajele indică un curent majoritar pro-educație sexuală în rândul populației. Un studiu din 2022 realizat de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală arăta că 77% dintre români sunt de acord ca educația sexuală și sanitară să fie predată în școli, adaptată vârstei și ca materie separată.

Ce fac tinerii în lipsa educației formale?

În absența unei informări sistematice în școală, mulți adolescenți și tineri caută răspunsuri pe cont propriu. Internetul abundă în conținut – nu tot verificat științific – despre sexualitate și relații.

Organizația Salvați Copiii România a lansat în 2024 campania „Vrem educație pentru sănătate în școli!”, solicitând acces neîngrădit la informare pentru toți adolescenții. „Considerăm că dreptul la sănătate și informare este fundamental și nu poate fi condiționat arbitrar”, declară Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației.

Recomandări

Noi detalii au ieșit la iveală despre Robert Lupu, zis Wolf, bărbatul care a împușcat-o pe Teodora Marcu: ordin de protecție și condamnat

Proiecte românești online completează acest gol educațional: platforma Sexul vs Barza oferă videoclipuri pe YouTube și materiale explicative pe rețele sociale, cu peste 100 de milioane de vizualizări, dovadă clară a nevoii acute de informare în rândul tinerilor.

În paralel, sectorul privat contribuie la educarea publicului. Site-ul Naked.ro – platformă modernă de produse pentru viața intimă – găzduiește un blog cuprinzător cu articole despre sănătate sexuală, consimțământ și relații sănătoase, contribuind la normalizarea discuțiilor despre sexualitate. Asemenea spații online oferă informații într-un format accesibil și deschis, într-o societate unde conversațiile despre aceste subiecte rămân adesea tabu.

Ce lipsește din dezbaterea publică?

Dezbaterea publică din România se concentrează excesiv pe temeri și aspecte ideologice, ignorând soluțiile practice la probleme reale. Statisticile privind sarcinile la minore și bolile cu transmitere sexuală sunt citate frecvent, dar rareori se discută concret despre metode eficiente de prevenție și programele educaționale care le-ar putea implementa.

Dr. Mihaela Vicol, specialist în sănătatea adolescentului la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului, atrage atenția asupra aspectului ignorat: „Nu discutăm suficient despre formarea cadrelor didactice care ar trebui să abordeze aceste subiecte. În prezent, nu avem un sistem de pregătire pentru profesorii care predau despre sănătatea sexuală, iar rezultatul este adesea o informare incompletă sau ineficientă.”

Un alt element absent din discuție este vocea elevilor înșiși. Bianca Ivan, membră în Consiliul Elevilor, argumentează: „Informarea despre sănătatea reproductivă nu se referă doar la actul sexual, ci la competențe esențiale pentru viață. Mulți dintre noi nu au altă sursă de informare decât școala.” Din perspectiva ei, sistemul actual „oferă date izolate, dar nu construiește abilități practice” – elevii pot memora anatomie, dar nu știu cum să recunoască un abuz sau să gestioneze presiunea anturajului.

Perspective de viitor

În 2024, organizații precum Salvați Copiii au inițiat demersuri pentru modificarea legii astfel încât adolescenții peste 14 ani să poată avea acces la informare despre sănătatea sexuală fără acordul părinților, considerând că la această vârstă tinerii dobândesc oricum discernământ legal în alte privințe.

Consiliul Național al Elevilor a cerut introducerea de urgență a orelor de formare privind sănătatea reproductivă, mai ales în contextul unor cazuri recente de abuz sexual. „Nu cerem nimic revoluționar, ci doar dreptul de a fi informați corect, într-o țară care conduce statistica europeană la mame minore”, subliniază reprezentanții elevilor.

Experiențele altor state europene oferă modele concrete. În Germania, programa include discuții despre corp și limite personale încă din ciclul primar, teme de relații și contracepție în gimnaziu, iar în liceu abordează subiecte complexe precum consimțământul și prevenirea abuzurilor. Studiile arată că, după implementarea acestor programe, vârsta medie a debutului sexual a crescut cu aproape un an, iar utilizarea metodelor contraceptive a ajuns la peste 90% printre tineri.

Specialiștii sunt unanimi: informarea corectă, adaptată vârstei și oferită de personal calificat, reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenție. Întrebarea nu este dacă avem nevoie de educație pentru sănătate sexuală, ci câte generații de tineri vor mai trebui să navigheze singuri prin acest domeniu esențial al vieții, înainte ca România să decidă să pună sănătatea lor mai presus de tabuuri și dezbateri ideologice?

Sursa foto: https://med.ro/