„Nadia Comăneci nu ar trebui să plângă”. Aşa începe reportajul din cotidianul britanic. „Ea a fost fata de aur în gimnastică, de la vârsta de 14 ani. Înainte de a părăsi România pentru Statele Unite. Acum, Nadia Comăneci spune o poveste complet răscolitoare, printre lacrimi şi râsete. La Jocurile Olimpice desfăşurate de Montreal (1976), Nadia a devenit prima gimnastă din era modernă a acestui sport, care a primit nota 10, dupa prestaţia ei la paralele inegale”. Nadia Comăneci a fost invitată, de jurnaliştii de la Daily Mail să participe la o şedinţă foto. Pozele au ieşit inedite. Zâna de la Montreal nu şi-a pierdut din graţie.

Fosta gimnastă a dezvăluit chinurile prin care trecea din cauza Securităţii: „Ştiau tot ce fac, fiecare mişcare a mea. Nu puteam avea prieteni cărora să-mi deschid sufletul”.

Realitatea a fost că, pentru Nadia Comăneci, urma o perioadă cenuşie, plină de dezamăgiri. În 1981, soţii Bela şi Martha Karoly, antrenorii lotului de gimnastică, au decis să nu se mai întoarcă în România. Cei doi se stabilesc în Statele Unite ale Americii. „Mi-am dorit să părăsesc România. Nu puteam, iar asta m-a înfuriat. Aşteptam o oportunitate. Aşa că, în 1989, cu doar câteva săptămâni înaintea revoluţiei, am plecat. Nu ştiam că avea să vină revoluţia. Dacă aş fi ştiut, probabil că aş fi rămas în ţară”, a spus Nadia Comăneci. A reuşit să fugă în America, ajutată de Constantin Panait.

Nadia a vrut să încheie într-o notă optimistă interviul. Fosta sportivă le-a arătat jurnaliştilor poze cu familia sa. „Sunt foarte fericită alături de Dylan Paul (nr:8 ani), băiatul meu”.

 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.