1 din 4 agresori va fi monitorizat electronic în 2022. Cum funcționează brățara agresorului și ce vor purta femeile în geantă

Printr-o hotărâre adoptată zilele trecute, Executivul a alocat bani pentru cumpărarea primelor kituri de monitorizare a agresorilor cu ordine de restricție. Deși întregul sistem de supraveghere ar trebui să fie gata până în martie, primele 1.000 de brățări vor veni abia în toamnă.

Ministerul de Interne va plăti anul acesta 32 de milioane de lei pentru primele brățări și pentru infrastructura de hardware și software de supraveghere.

A crescut numărul de fapte penale pentru violență în familie

Monitorizarea prin brățările electronice poate fi folosită pentru mai multe tipuri de infractori. De exemplu, pentru persoanele arestate la domiciliu, pentru cele aflate sub control judiciar și pentru agresorii cu ordine de restricție.

„Sistemul de monitorizare a agresorilor prin brățările electronice mi se pare un lucru fantastic și e bine că a pornit, în sfârșit, chiar dacă a pornit cu pași mici. El va avea rezultate foarte bune, nu vom mai avea victime ucise de parteneri. Sistemul ăsta o să ducă la salvarea de vieți”, e de părere avocata Giulia Crișan, de la asociația Anais, ONG care apără victimele violenței domestice.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

În 2021, au fost raportate peste 44.500 de fapte de violență domestică, cu peste 4.000 mai multe decât în primul an de pandemie. Violența domestică înseamnă de la omor, viol și hărțuire până la loviri și șantaj.

Cum va arăta sistemul de monitorizare

Legea care prevede monitorizarea agresorilor cu brățări electronice a fost adoptată de Parlament anul trecut, în aprilie, și promulgată de președintele Klaus Iohannis o lună mai târziu.

Brățările prin care sunt supravegheați agresorii vor face parte dintr-un sistem mai amplu, implementat la nivel național, numit Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME).

Procedura este simplă: agresorul poartă brățara la gleznă ori pe braț, iar victima care a obținut un ordin de protecție împotriva sa va avea și ea un dispozitiv. Când abuzatorul depășește limita de distanță impusă prin ordin, sistemul va emite o alertă către secțiile de poliție.

În acel moment, polițiștii trebuie să sune agresorul să-i spună să se îndepărteze de victimă și să-l cheme la cea mai apropiată secție. Tot ei trebuie să anunțe victima unde se află agresorul.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

SIME costă în jur de 241 de milioane de lei. Investiția se întinde pe patru ani, iar pentru primul au fost alocate 32 de milioane de lei – pentru primele 964 de brățări incluse în faza pilot și pentru infrastructură.

Dispozitivele, distribuite în București și în trei județe din țară

Cele 964 de brățări vor fi montate agresorilor abia din toamnă și doar în București și în trei județe, care nu au fost stabilite încă.

„Sunt mai mulţi factori care vor concura la o decizie. Vrem să avem, pe de o parte, judeţe cu număr ridicat de astfel de situaţii (de monitorizare a violenței domestice, n.r.). În acelaşi timp, vrem să vedem şi cum ne descurcăm cu semnalul în zone îndepărtate, deci vom lua cu siguranţă un judeţ de la graniţa României”, a spus ministrul de interne Lucian Bode marți, la finalul ședinței de Guvern.

În noiembrie, erau în vigoare în jur de 4.300 de ordine de protecție pentru victimele violenței domestice. Făcând o estimare, 1 din 4 agresori cu ordin de restricție va fi monitorizat, din toamna viitoare, cu un dispozitiv electronic.

Guvernul a întârziat cu banii

După promulgare legii, Guvernul a avut termen până în noiembrie să aloce banii pentru prima fază a proiectului și să adopte o hotărâre pentru operaționalizarea sistemului și pentru stabilirea detaliilor tehnice: de exemplu, tipul dispozitivului și de sistem software.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Abia acum două zile au fost alocați banii de la bugetul Ministerului de Interne.

Libertatea a cerut Guvernului, în 3 ianuarie, să spună motivele pentru care a întârziat cu adoptarea hotărârilor pentru alocarea fondurilor și pentru operaționalizarea sistemului, însă nu a primit răspuns până la publicarea acestui material.

Ordinele de protecție ale victimelor sunt încălcate constant

Anul trecut, în seara de 30 decembrie, un bărbat din Sebeș, județul Alba, și-a atacat soția și fata cu un cuțit. Bărbatul în vârstă de 44 de ani avea ordin de protecție și îi era interzis să se apropie de cele două. În prima zi din an, bărbatul a fost arestat preventiv pentru tentativă de omor, potrivit Alba24. Asta înseamnă că își va petrece restul lunii ianuarie în spatele gratiilor.

Este un singur exemplu, cel mai recent, în care un agresor a încălcat ordinul de protecției al victimei. Ca femeia și fiica ei din Sebeș sunt nenumărate alte cazuri care arată câtă nevoie este de un sistem de monitorizare.

Încălcarea ordinelor de protecție este infracțiune penală și se pedepsește cu închisoare până la 5 ani.

De 16 ori mai multe femei ucise decât soldații români care au pierit în Afganistan

Unele cazuri de violență domestică repetată sfârșesc prin crimă. În ultimi opt ani, peste 400 de femei au fost ucise în familie, în România, potrivit unui raport al Centrului Filia, ONG care luptă pentru drepturile femeilor. De 16 ori mai multe decât soldații români uciși în Afganistan.

„Supravegherea respectării ordinelor de protecție, deși obligatorie, nu se poate face, pentru că nu avem câte un polițist la fiecare victimă. Iar victima trebuie să aibă probe că agresorul s-a apropiat de ea, probe care sunt greu de obținut. Până scoate femeia telefonul să filmeze sau să sune la 112, poate agresorul o și lovește, el pleacă”, explică Crișan.

„S-ar putea ca agresorilor să nu le convină și vor sta în banca lor”

Avocata spune că, deși 964 de brățări electronice pot părea puține, ele sunt, momentan, suficiente. În primul rând, pentru că nu în toate cazurile de violență cu ordin de protecție instanța va cere supravegherea cu acest sistem, ci în cele foarte grave. Iar în al doilea rând, pentru că un ordin de protecție are o valabilitate de cel mult șase luni, iar asta înseamnă că o brățară electronică va fi purtată într-un an de doi agresori.

„Plus că s-ar putea ca agresorilor să nu le convină să fie monitorizați 24 de ore din 24 și poate așa vor sta în banca lor”, spune Giulia Crișan.

Agresorul care ajunge să poarte o brățară electronică este un individ periculos, iar violența domestică poate fi doar una dintre infracțiunile săvârșite. În orice caz, abuzul domestic mi se pare mai grav decât infracțiunile de tip comun, precum furtul. Să trăiești non-stop în casă cu teama că poate se ridică agresorul și îți dă una este cumplit.

Giulia Crișan, avocată

„Fobia interceptărilor” le-ar putea determina pe victime să refuze brățările

Teama cea mai mare a avocatei care reprezintă victime ale abuzului în familie este că unele dintre ele s-ar putea să refuze sistemul de supraveghere. Pe de-o parte, dintr-o „fobie de interceptare”, iar pe de altă parte, din teama de stigmatizare.

„S-ar putea să evite să le poarte din teama de a avea probleme la locul de muncă pentru că angajatorii vor spune că sunt monitorizate și vor crede, cine știe, că le sunt descoperite secretele lor”, explică avocata.

Asociația Anais le-a pregătit deja pe femeile pe care le reprezintă în instanță sau pe care le ajută cu adăpost, sfaturi și acte. „Ele știu că dispozitivul de supraveghere este doar spre beneficiul lor”, mai spune ea. 

Brățara îl localizează pe agresor și avertizează imediat poliția dacă se apropie de ele. În același timp, dispozitivul mai mic pe care îl poartă cu ele, în geantă sau în buzunar, înregistrează convorbirea dintre victime și polițist. „Dispozitivul nu se activează decât atunci, nu înregistrează nimic altceva, nicio discuție din jurul femeilor”, mai explică cei de la Asociația Anais.

„Eu, acolo unde identific cazuri grave, îndemn femeile să solicite instanței acest sistem de supraveghere. Și o să le încurajez să o facă dacă ele propun asta și simt că au nevoie. Sunt conștientă însă că, cel puțin la început, nu o să se acorde atât de ușor, mai ales că nu sunt atât de multe brățări electronice în prima fază a proiectului”, mai spune Giulia Crișan.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro