Proiectul care prevede monitorizarea agresorilor cu brățări electronice, adoptat de Parlament. Autoritățile trebuie să implementeze sistemul până în martie 2022
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La un an de când a fost depus în Parlament, proiectul de lege privind monitorizare agresorilor și persoanelor arestate la domiciliu a fost votat miercuri în unanimitate de Camera Deputaților, cameră decizională. Proiectul merge acum pentru promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Cuprins:
Monitorizarea electronică poate fi folosită pentru mai multe tipuri de infractori. Este aplicabilă arestaților la domiciliu și persoanelor aflate sub control judiciar. Cel mai mare impact l-ar avea însă în cazurile de violență domestică pentru că prin acest sistem autoritățile se asigură că agresorii le respectă.
Potrivit proiectului adoptat de parlamentari, statul trebuie să cumpere brățările și să pună în funcțiune sistemul electronic de monitorizare până în martie 2022.
Deputații au votat proiectul în unanimitate, după ce în martie anul trecut a fost adoptat de prima cameră, Senatul. De atunci a stat blocat în comisiile din Parlament din cauza pandemiei de coronavirus.
Cum va arăta sistemul de monitorizare
Brățările electronice de supraveghere a agresorilor vor face parte dintr-un întreg Sistem Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), implementat la nivel național, conform proiectului de lege votat de senatori în primăvara anului trecut.
Sistemul ar costa în jur de 3,5 milioane de euro, estimează parlamentarii: pentru infrastructură, dispozitive mobile și 500 de brățări pentru faza-pilot, în care sunt incluși agresorii din cazurile de violență domestică.
Agresorul va purta o brățară la gleznă, iar victima care are un ordin de protecție împotriva agresorului va avea și ea un dispozitiv. Când agresorul depășește limita impusă prin ordin, sistemul va emite o alertă secțiilor de poliție.
Procedura mai prevede că polițiștii trebuie să sune agresorul, să-i spună să se îndepărteze de victimă și să-l cheme la cea mai apropiată secție de poliție. Agenții trebuie să anunțe victima unde se află agresorul. Practic, viitoarea lege reglementează implementarea și modul de funcționare a întregului sistem de monitorizare și stabilește responsabilitățile și responsabilii.
Peste 2.000 de sesizări pentru încălcări ale ordinelor de protecție
România a făcut pași foarte mici pentru protejarea victimelor violenței domestice, care au început abia în 2003, prin adoptarea unei legi dedicate prevenirii și combaterii acestui fenomen. Ordinul de protecție a fost introdus în 2012, când România rămăsese singura țară din Uniunea Europeană fără această măsură. Din 2018, polițiștii pot da un ordin de protecție provizoriu pe loc, cu valabilitate de cinci zile, care poate fi transformat în ordin în instanță, prelungit până la șase luni.
Doar că ordinele de protecție, fie ele judecătorești sau provizorii, sunt doar niște hârtii fără un sistem prin care să fie supravegheată respectarea lor.
Aproximativ 30% din ordinele emise de instanțe sunt încălcate anual, iar supravegherea respectării lor este inexistentă. Doar anul trecut au fost peste 2.200 de sesizări la poliție pentru încălcarea ordinelor.
Încălcarea ordinului de protecție este infracțiune penală și se pedepsește cu închisoare până la cinci ani.
