VIDEO/Schizofrenia, boala cu o mie de fețe, îmbracă uneori forme spectaculoase. "Ajung la spital pentru iluzii, halucinații, ideație delirantă"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Schizofrenia este cunoscută ca boala cu o mie de fețe pentru că îmbracă foarte multe forme, uneori chiar spectaculoase. Cei mai mulți cercetători vorbesc despre o cauză genetică a bolii. Schizofrenia apare în anumite cicluri de viață, la adolescent și la adultul tânăr, în acest caz fiind afectați mai mult bărbații. Un alt vârf apare la peste 35 de ani, până spre 45 de ani, iar în aceste cazuri, boala afectează cu predilecție femeile, a spus, la interviurile Libertatea Live, medicul psihiatru Bogdan Patrichi, șef de secție la Spitalul Clinic de Psihiatrie ”Alexandru Obregia” din București.
Transmiterea genetică este cauza principală a schizofreniei
Vorbind despre cauzele acestei tulburării psihice, medicul spune că transmiterea genetică este considerată principală.
”Nu s-a depistat un factor de risc cert, unanim, ca să fie responsabil pentru majoritatea pacienților. Teoria conform căreia schizofrenia are o transmitere genetică este în prim planul etiologiei atunci când vorbim despre cauze. Rudele celor cu această tulburare au risc mai mare de a o face”, explică medicul.
Boala are mai multe vârfuri pentru debut
Există mai multe vârfuri ale debutului bolii, unul la adolescență, la adultul tânăr, de 20 ani și puțin peste această vârstă, atunci când omul este pe panta ascendentă. La această vîrstă, sunt mai multe cazuri de schizofenie la bărbați.
Un alt vârf este la 35-45 de ani, iar la această categorie, boala debutează mai mult la femei, mai spune medicul.
Oricine poate face boala la un moment dat
Schizofrenia se manifestă diferit de la un bolnav la altul. Pe lângă factorul genetic, boala poate fi cauzată de factorii psiho-sociali.
”Evenimentele negative din viața noastră ne pot marca. Oricine poate face această boală la un moment dat. Nimeni nu este sub o umbrelă protectoare. La copii, de exemplu, există mai multe teorii potrivit cărora debutul bolii s-a întâmplat pe pacurcursul sarcinii, la naștere, după naștere sau pe parcursul vieții. Sunt mai multe gene incrimitate de declanșarea bolii și mai mulți factori de risc care apar pe o vulnerabilitate genetică”, mai spune medicul Bogdan Patrichi.
Aproximativ 1% dintre cei cu schizofrenie se sinucid
Sunt cazuri în care un bolnav cu schizofrenie ucide, dar aceste situații sunt mai rare. În general, între 6 și 10% dintre cei bolnavi își pun capăt zilelor, explică medicul.
”Riscul de homicid la schizofrenic este mult mai mic decât cel de suicid. Aproximativ 6-8-10% se sinucid. Apoi apar întrebările: a avut discernământ sau nu. Discernământul este stabilit de o comisie de medicină legală formată din trei persoane și poate fi discernământ scăzut, absent sau a avut discernământ. Un pacient cu schizofrenie care nu are discernământ și a săvârșit fapta respectivă va fi internat într-un spital pentru măsuri de siguranță. Dacă a avut discernământ, nu ajunge în spital și nici pe stradă în libertate, ci în pușcărie. Sigur că este greu de multe ori să dovedim că a avut discernământ”, mai spune medicul psihiatru.
Nu dorim pacienți-legumă, ci să-i readucem în societate
Cu zeci de ani în urmă, acești oameni erau marginalizați, primeau un tratament absolut inuman, lobotomia. Acum sunt tratamente. Legat de tratamentele pe care le primeau bolnavii în spitale și care îi transformau în legume, medicul Patrichi spune că sunt de domeniul trecutului, acum fiind tratamente personalizate în funcție de felul în care se manifestă boala.
”Nu dorim să facem oamenii legumă, ci să-i readucm în societate, în famile, alături de prieteni și, în măsura în care boala permite, să devină productivi. Dar, din păcate, acești pacienți sunt marginalizați”, mai spune medicul de la Spitalul Obregia.
Boala nu poate fi vindecată, dar poate fi ținută în frâu
Medicamente moderne, printre care unele injectabile care pot fi administrate la câteva săptămâni, chiar și la trei luni, sunt dovada că epoca tratamentelor ”legumă” a trecut.
”Sunt medicamente moderne, inclusiv pentru administrarea injectabilă cu efect pe 2-3-4 săptămâni, până la trei luni. Adică o injecție la un interval de timp. Este cu totul altceva. Apoi, pacienții nu mai stau atât de mult timp în spital”, adaugă medicul Patrichi.
Bolnavii pot fi internați fără acordul lor, legea permite
Bolnavii ajung la spital chiar dacă se opun, mai ales atunci când sunt violenți. Legea permite internarea nonvoluntară.
”De cele mai multe ori, pacienții ajung din cauza unor simptome spectaculoase, iluzii, halucinații, ideație delirantă, tulburări de vorbire, de comportament, sunt incoerenți. Există și simptome atenuate care pot apărea, dar cărora familiile nu le dau importanță, mai ales la adolescență, majoritatea fiind considerate normale, specifice vârstei”, adaugă medicul.
Diagnosticul de precizie se bazează mult și pe experiența și flerul medicului.
”Sunt oameni de la care nu scoatem niciun cuvânt, ci doar de la familie. De aceea, de multe ori, diagnosticul de precizie se bazează mult pe experiența și flerul medicului. Se spune că psihiatrii care recunosc schizofrenia cunosc psihiatria”, adaugă medicul Bogdan Patrichi.
După un tratament modern și eficient, pacienții cu schizofrenie ar trebui să meargă în centre de recuperare spcifice schizofreniei. Dar aceste unități nu există în România. De aceea este foarte important ca aceștia să găsească un mediu plăcut acasă, să aibă prieteni, să nu se izoleze, să-și continue tratamentul fără întreruperi. Ideal ar fi să poată avea un loc de muncă. Pentru că izolarea constituie un factor de risc pentru recădere.
Citește și:
Viața personală a lui Stephen Hawking. Ce nu se știe despre autorul Teoriei Absolutului
